Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj vineri, la cea de-a 32-a ediție a Congresului Științific Internațional de Teologie „Pavlia”, organizat de Mitropolia de Veria, Naoussa și Kampania (Biserica Ortodoxă a Greciei), la Veria, în perioada 26-29 iunie 2026.
„Congresul internațional „Pavlia” de la Veria reprezintă una dintre cele mai importante manifestări academice și eclesiale dedicate studiului operei și moștenirii teologice a Sfântului Apostol Pavel, reunind ierarhi, clerici și teologi ortodocși care contribuie, prin cercetările și reflecțiile lor, la aprofundarea înțelegerii mesajului paulin și a relevanței sale pentru viața Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană”.
„Tema din acest an, Apostolul Pavel și Botezul, se remarcă prin actualitatea și profunzimea sa teologică, deoarece prin Taina Sfântului Botez se realizează integrarea omului în Biserica lui Hristos, iertarea păcatelor și începutul unei vieți sfinte, precum și dobândirea vieții veșnice”, a transmis Preafericirea Sa.
Delegatul Patriarhului României la eveniment este Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Strehaiei și Severinului.
Mesajul integral (în limbile română și greacă):
Sfântul Apostol Pavel, mare dascăl al Sfântului Botez
Cu aleasă bucurie în Domnul nostru Iisus Hristos, am primit invitația de a participa la cea de-a 32-a ediție a Congresului Științific Internațional de Teologie „Pavlia”, cu tema „Apostolul Pavel și Botezul”, organizat de Mitropolia de Veria, Naoussa și Kampania, Biserica Ortodoxă a Greciei, la Veria, în perioada 26-29 iunie 2026.
Congresul internațional „Pavlia” de la Veria reprezintă una dintre cele mai importante manifestări academice și eclesiale dedicate studiului operei și moștenirii teologice a Sfântului Apostol Pavel, reunind ierarhi, clerici și teologi ortodocși care contribuie, prin cercetările și reflecțiile lor, la aprofundarea înțelegerii mesajului paulin și a relevanței sale pentru viața Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană. Tema din acest an, „Apostolul Pavel și Botezul”, se remarcă prin actualitatea și profunzimea sa teologică, deoarece prin Taina Sfântului Botez se realizează integrarea omului în Biserica lui Hristos, iertarea păcatelor și începutul unei vieți sfinte, precum și dobândirea vieții veșnice.
În teologia Sfântului Apostol Pavel, Taina Sfântului Botez este actul liturgic și sacramental prin care cel nou botezat devine membru al Bisericii lui Hristos. De asemenea, conform Sfântului Apostol Pavel, prin Taina Sfântului Botez, credinciosul devine părtaș tainic la moartea și Învierea Domnului, primind darul vieții celei noi și mântuitoare: „Au nu ştiţi că toţi câți în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții” (Romani 6, 3-4).
Prin urmare, Botezul reprezintă începutul unei vieți noi, în care omul cel vechi, supus păcatului, este răstignit împreună cu Hristos, iar omul cel nou se naște pentru viața în Duhul Sfânt. Această nouă realitate inaugurată prin Taina Sfântului Botez este exprimată deplin în mărturisirea paulină: „Nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2, 20). Pentru Sfântul Apostol Pavel, această transformare nu are doar o dimensiune personală, ci și una eclesială, deoarece cei botezați devin membri ai Trupul lui Hristos, adică ai Bisericii. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel afirmă: „Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toți, ca să fim un singur trup” (1 Corinteni 12, 13).
Așadar, Taina Botezului este fundamentul unității creștinilor în Biserica lui Hristos: „Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus” (Galateni 3, 27-28). În mod deosebit, Sfântul Apostol Pavel ne învață că, prin harul Sfântului Botez, creștinul primește, pe lângă iertarea păcatelor, trei daruri mari: darul înfierii (cf. Romani 8, 14-16), darul învierii sufletului din moartea cauzată de păcat (cf. Romani 8, 10-11; Galateni 4, 6) și arvuna vieții veșnice (cf. Romani 6, 4, 5 și 23).
Organizarea celei de-a 32-a ediții a Congresului Științific Internațional de Teologie „Pavlia” constituie un prilej de aleasă bucurie duhovnicească și de reflecție teologică profundă despre Taina Sfântului Botez în scrierile Sfântului Apostol Pavel. Comunicările prezentate în cadrul acestui congres oferă participanților posibilitatea de a redescoperi valoarea și importanța Tainei Botezului pentru viața credincioșilor și pentru mărturia creștină ortodoxă în societatea de astăzi.
În concluzie, ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze lucrările acestui congres, pe organizatori și pe toți participanții, dăruindu-le bucuria comuniunii fraterne în lumina teologiei Sfântului Apostol Pavel despre Botezul creștin.
Cu părintească binecuvântare în Iisus Hristos Domnul nostru,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Ὁ Ἀπόστολος Παῦλος, μέγας διδάσκαλος τοῦ Μυστηρίου τοῦ Ἁγίου Βαπτίσματος
Μετ’ ἐξαιρέτου χαρᾶς ἐν Κυρίῳ ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστῷ, ἐδεξάμεθα τὴν εὐγενῆ πρόσκλησιν συμμετοχῆς εἰς τὴν ΛΒ΄ Διεθνὲς Θεολογικὸν Ἐπιστημονικὸν Συνέδριον «Παύλεια», ἔχουσαν θέμα «Ὁ Ἀπόστολος Παῦλος καὶ τὸ Βάπτισμα», διοργανούμενον ὑπὸ τῆς Ἱερᾶς Μητροπόλεως Βεροίας, Ναούσης καὶ Καμπανίας τῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἑλλάδος, ἐν Βεροίᾳ, κατὰ τὸ διάστημα 26–29 Ἰουνίου 2026.
Τὸ διεθνῶς καταξιωμένον θεολογικὸν συνέδριον «Παύλεια» συνιστᾷ ἕνα ἐκ τῶν σημαντικωτέρων θεσμῶν τῆς συγχρόνου ὀρθοδόξου θεολογικῆς μαρτυρίας, ἀφιερωμένον εἰς τὴν μελέτην τοῦ προσώπου, τοῦ ἔργου καὶ τῆς θεοπνεύστου διδασκαλίας τοῦ Ἁγίου Ἀποστόλου Παύλου, συγκεντροῦν ἱεράρχας, κληρικοὺς καὶ θεολόγους, οἵτινες διὰ τῆς μελέτης καὶ τῆς ἐπιστημονικῆς ἐρεύνης συμβάλλουσιν εἰς τὴν βαθύτεραν πρόσληψιν τοῦ παυλείου λόγου καὶ εἰς τὴν ἀνάδειξιν τῆς ἀεννάου ἐπικαιρότητος αὐτοῦ διὰ τὴν ζωήν τῆς Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίας καὶ τὴν μαρτυρίαν αὐτῆς ἐν τῷ συγχρόνῳ κόσμῳ. Τὸ φετινο θέμα, «Ὁ Ἀπόστολος Παῦλος καὶ τὸ Βάπτισμα», διακρίνεται διὰ τὴν ἀέναον ἐπικαιρότητα καὶ τὸ βαθὺ θεολογικὸν αὐτοῦ περιεχόμενον, καθόσον διὰ τοῦ Μυστηρίου τοῦ Ἁγίου Βαπτίσματος ὁ ἄνθρωπος ἐνσωματοῦται εἰς τὴν Ἐκκλησίαν τοῦ Χριστοῦ, λαμβάνει τὴν ἄφεσιν τῶν ἁμαρτιῶν, εἰσέρχεται εἰς νέαν ἐν Χριστῷ ζωήν καὶ προγεύεται τὴν δωρεὰν τῆς αἰωνίου ζωῆς.
Ἐν τῇ θεολογίᾳ τοῦ Ἁγίου Ἀποστόλου Παύλου, τὸ Μυστήριον τοῦ Βαπτίσματος ἀποτελεῖ τὴν ἱερὰν καὶ μυστηριακὴν πράξιν, δι’ ἧς ὁ νεοφώτιστος καθίσταται μέλος τῆς Ἐκκλησίας τοῦ Χριστοῦ. Ἔτι δέ, κατὰ τὸν Ἀπόστολον Παῦλον, διὰ τοῦ Μυστηρίου τοῦ Ἁγίου Βαπτίσματος ὁ πιστὸς μετέχει μυστικῶς τοῦ θανάτου καὶ τῆς Ἀναστάσεως τοῦ Κυρίου, ἀξιούμενος τῆς δωρεᾶς τῆς καινῆς καὶ σωτηρίου ζωῆς. Διὰ τοῦτο ὁ Ἀπόστολος Παῦλος γράφει· « Ἢ ἀγνοεῖτε ὅτι ὅσοι ἐβαπτίσθημεν εἰς Χριστὸν Ἰησοῦν εἰς τὸν θάνατον αὐτοῦ ἐβαπτίσθημεν; Συνετάφημεν οὖν αὐτῷ διὰ τοῦ βαπτίσματος εἰς τὸν θάνατον, ἵνα ὥσπερ ἠγέρθη Χριστὸς ἐκ νεκρῶν διὰ τῆς δόξης τοῦ Πατρός, οὕτω καὶ ἡμεῖς ἐν καινότητι ζωῆς περιπατήσωμεν» (Ῥωμ. 6, 3-4).
Διὰ τοῦτο, τὸ Ἅγιον Βάπτισμα ἀποτελεῖ τὴν ἀφετηρίαν τῆς νέας ἐν Χριστῷ ζωῆς, καθ’ ἣν ὁ παλαιὸς ἄνθρωπος, ὁ τῇ ἁμαρτίᾳ δεδουλωμένος, συσταυροῦται τῷ Χριστῷ, ὁ δὲ καινὸς ἄνθρωπος γεννᾶται εἰς ζωὴν ἐν Πνεύματι Ἁγίῳ. Ἡ καινὴ αὕτη ἐν Χριστῷ ζωή, ἡ ἐγκαινιαζομένη διὰ τοῦ Μυστηρίου τοῦ Ἁγίου Βαπτίσματος, ἐκφράζεται κατ’ ἐξοχὴν ἐν τῇ παυλείῳ ὁμολογίᾳ· «ζῶ δὲ οὐκέτι ἐγώ, ζῇ δὲ ἐν ἐμοὶ Χριστός» (Γαλ. 2, 20). Κατὰ τὸν Ἅγιον Ἀπόστολον Παῦλον, ἡ μεταμόρφωσις αὕτη οὐχὶ μόνον ἀφορᾷ τὴν προσωπικὴν πνευματικὴν πορείαν τοῦ πιστοῦ, ἀλλὰ ἔχει καὶ βαθεῖαν ἐκκλησιολογικὴν σημασίαν, καθότι οἱ βαπτισθέντες καθίστανται μέλη τοῦ Σώματος τοῦ Χριστοῦ, τουτέστιν αὐτῆς τῆς Ἐκκλησίας. Διὰ τοῦτο καὶ ὁ θεῖος Ἀπόστολος Παῦλος ἐπισημαίνει «καὶ γὰρ ἐν ἑνὶ Πνεύματι ἡμεῖς πάντες εἰς ἓν σῶμα ἐβαπτίσθημεν» (Α΄ Κορ. 12, 13).
Ὅθεν, τὸ Μυστήριον τοῦ Βαπτίσματος ἀποτελεῖ τὸ θεμέλιον τῆς ἐνότητος τῶν πιστῶν ἐν τῇ Ἐκκλησίᾳ τοῦ Χριστοῦ· «Ὅσοι γὰρ εἰς Χριστὸν ἐβαπτίσθητε, Χριστὸν ἐνεδύσασθε· οὐκ ἔνι Ἰουδαῖος οὐδὲ Ἕλλην· οὐκ ἔνι δοῦλος οὐδὲ ἐλεύθερος· οὐκ ἔνι ἄρσεν καὶ θῆλυ· πάντες γὰρ ὑμεῖς εἷς ἐστε ἐν Χριστῷ Ἰησοῦ» (Γαλ. 3, 27-28). Ἰδιαιτέρως δέ, ὁ Ἅγιος Ἀπόστολος Παῦλος διδάσκει ὅτι, διὰ τῆς χάριτος τοῦ Ἁγίου Βαπτίσματος, ὁ χριστιανὸς λαμβάνει, πέραν τῆς ἀφέσεως τῶν ἁμαρτιῶν, τρεῖς μεγάλας δωρεάς: τὸ χάρισμα τῆς θείας υἱοθεσίας (πρβλ. Ῥωμ. 8, 14-16), τὸ χάρισμα τῆς ἀναστάσεως τῆς ψυχῆς ἐκ τοῦ θανάτου, τοῦ προξενηθέντος ὑπὸ τῆς ἁμαρτίας (πρβλ. Ῥωμ. 8, 10-11· Γαλ. 4, 6), καὶ τὸν ἀρραβῶνα τῆς αἰωνίου ζωῆς (πρβλ. Ῥωμ. 6, 4, 5 καὶ 23).
Ἡ πραγματοποίησις τοῦ ΛΒ΄ Διεθνοῦς Ἐπιστημονικοῦ Θεολογικοῦ Συνεδρίου «Παύλεια» ἀποτελεῖ ἀφορμὴν ἐκλεκτῆς πνευματικῆς χαρᾶς καὶ γονίμου θεολογικοῦ προβληματισμοῦ περὶ τοῦ Μυστηρίου τοῦ Ἁγίου Βαπτίσματος ἐν τῇ παυλείῳ θεολογίᾳ. Αἱ παρουσιαζόμεναι εἰσηγήσεις καὶ ἐπιστημονικαὶ συμβολαὶ συμβάλλουσιν εἰς τὴν βαθύτεραν κατανόησιν τῆς θεολογίας τοῦ Βαπτίσματος καὶ ἀναδεικνύουσι τὴν διαρκῆ σημασίαν αὐτοῦ διὰ τὴν ζωήν τῶν πιστῶν καὶ διὰ τὴν μαρτυρίαν τῆς Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίας ἐν τῷ συγχρόνῳ κόσμῳ.
Κατακλείοντες, δεόμεθα τῆς Παναγίας Τριάς ὅπως εὐλογῇ τὰς ἐργασίας τοῦ συνεδρίου τούτου, τοὺς ἀξίους διοργανωτὰς καὶ πάντας τοὺς συμμετέχοντας, χαριζομένη αὐτοῖς τὴν χαρὰν τῆς ἀδελφικῆς κοινωνίας ἐν τῷ φωτὶ τῆς παυλείου θεολογίας περὶ τοῦ χριστιανικοῦ Βαπτίσματος.
Μετὰ πατρικῶν εὐλογιῶν ἐν Ἰησοῦ Χριστῷ τῷ Κυρίῳ ἡμῶν,
† Δανιήλ
Πατριάρχης τῆς Ὀρθοδόξου Ρουμανικῆς Ἐκκλησίας
Foto credit: Mitropolia de Veria, Naoussa și Kampania
