„Dacă am fi, cu adevărat, adânciţi în Dumnezeu, am găsi și liniștea minţii de care s-a învrednicit Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Acesta este cel mai minunat dar de care se poate bucura omul în lumea aceasta”, a spus Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, de Sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, la Mănăstirea Vovidenia, unde a oficiat Sfânta Liturghie.
Preasfinția Sa a explicat semnificația momentului aducerii la Templul din Ierusalim a Preasfintei Fecioare Maria: „Este una dintre sărbătorile care are profunde rădăcini în textele Sfintei Scripturi. Esenţial este ca noi să avem ochi și minte, precum și acuitate duhovnicească, ca să vedem rădăcinile acestei sărbători în Sfintele Scripturi”.
„În acest text al Sfântului Apostol Pavel se vorbește despre templul Vechiului Testament și modul cum era el compartimentat. O parte din acest templu se numea Sfânta, iar partea în care nu pătrundea decât arhiereul, o singură dată pe an, rostind rugăciunea de iertare pentru popor, se numea Sfânta Sfintelor”, a detaliat Preasfinția Sa.
De asemenea, PS Ignatie a făcut apel la tradiţia patristică și mai ales la gândirea părinţilor isihaști ai secolului al XIV-lea: „Avem mărturia că Maica Domnului, în momentul în care a fost dusă de către părinţii ei și încredinţată Domnului la templu, arhiereul a luat-o de mână pe cea care L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, ca Om, în această lume, și a dus-o în Sfânta Sfintelor, în locul în care era așezat chivotul legii”.
Pacea minții, rod al rugăciunii inimii
În continuare, Preafințitul Părinte Ignatie a evidențiat faptul că Maica Domnului a dus o viața isihastă până la întruparea Domnului: „Sfântul Grigorie Palama, într-o omilie de o frumuseţe rară și de un conţinut teologic excepţional, ne spune că viaţa Maicii Domnului în Sfânta Sfintelor a fost o viaţă isihastă, o viaţă axată pe simţirea prezenţei lui Dumnezeu în adâncul inimii sale, pe conștientizarea că ea însăși, intrând în templu, a devenit un templu – un chivot – al Dumnezeului Celui viu”.
„Această liniște a minţii și a simţurilor noastre, din păcate, sunt tulburate de viciile noastre, pe care le primim și cu care ne îndulcim – le acceptăm în viaţa noastră și ne întrebăm, câteodată, de ce suntem neliniștiţi: pentru că sunt patimi în noi, păcate care colcăie și care ne fură liniștea”, a arătat Preasfinția Sa.
Venirea lui Dumnezeu printre noi
„Această tăcere a Maicii Domnului, îndeletnicirea cu rugăciunea isihastă, simţirea prezenţei lui Dumnezeu în inima ei și conștientizarea că trebuie să devină un templu al lui Dumnezeu, au făcut posibil cel mai mare eveniment din istoria umanităţii – venirea lui Dumnezeu printre noi, oamenii”, a mai spus PS Ignatie.
Totodată, ierarhul a adăugat că prin venirea Sa către noi, ne-a acordat șansa sfințirii: „Întruparea Lui, asumarea firii noastre umane, pe care a îndumnezeit-o, a umplut-o de slavă și de lumina cea dumnezeiască, redându-ne demnitatea și strălucirea pe care Dumnezeu o vrea de la noi, oamenii”.
În timpul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa l-a hirotonit ierodiacon pe monahul Arsenie Ciocan, pe seama Mănăstirii „Prodromița”.
Foto credit: Episcopia Hușilor
