„Retrospectiva anului 1989”, expoziție organizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presă Agerpres, poate fi vizitată, începând de luni, la Biblioteca Academiei Române.
Vernisarea expoziţiei „Retrospectiva anului 1989″ are loc între două date simbolice, 15 noiembrie şi zilele Revoluţiei din decembrie 1989, a remarcat Daniel Şandru, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor şi Memoria Exilului Românesc.
„În urmă cu câteva zile, pe 15 noiembrie, s-au marcat 37 de ani de la revolta muncitorilor de la Braşov şi vorbim în perspectiva zilelor din decembrie, despre 35 de ani de la Revoluţia Română”, a declarat Șandru.
„Avem o lustraţie ratată, pe care trebuie să o asumăm ca stat, şi o avem o conştiinţă publică încărcată. Încărcată pentru că nu am asumat, aşa cum se cuvenea, ceea ce s-a întâmplat în timpul totalitarismului”, a explicat reşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor şi Memoria Exilului Românesc.
Imagini și documente
Imaginile, articolele de presă şi documentele prezentate pe 12 panouri surprind momente cheie din cronologia anului 1989.
De exemplu, unul dintre panouri ilustrează Revoluţia Română din 1989: mişcările de la Cluj, Timişoara, celebrul „Gavroche de la Roumanie” din Paris Match, ideea de presă liberă şi de televiziune care să asigure pluralismul opiniilor.
De asemenea, în expoziţie pot fi văzute documente şi aparatură de propagandă, uniforma unui ofiţer de la trupele de securitate, aparate de înregistrare, carnete de partid, carnete de presă, volume dedicate diferitelor personalităţi şi evenimente ale vremii, „Caietele CNSAS”.
„Avem elementele de tehnică operativă de aplicare a represiunii de zi cu zi. Par arhaice, dar ele erau foarte prezente în viaţa tuturor românilor în acele timpuri”, a declarat Constantin Buchet, preşedintele Consiliului CNSAS.
Un eşec al societăţii româneşti
Vernisajul a marcat şi deschiderea ediţiei a treisprezecea a conferinţei anuale „Comunismul Românesc”, organizată de CNSAS între 18 și 19 noiembrie.
Ion M. Ioniţă, redactor-şef Historia, consideră că percepţia tinerilor asupra comunismului „înspăimântă”: „Mai ales generaţia tânără consideră că a fost (…) o perioadă glorioasă, extraordinară şi o treime dintre tinerii din România afirmă că sunt de acord ca ţara să fie condusă de un regim dictatorial. Asta se întâmplă după 35 de ani de libertate în România”.
„În România am avut o revoluţie sângeroasă, cu sute, cu mii de oameni care au suferit direct o represiune brutală şi criminală şi, iată, astăzi, cei care au aceeaşi vârstă gândesc cu totul altfel. Cred că este un eşec al societăţii româneşti că nu am reuşit să spunem oamenilor, să le arătăm ce se întâmplă”, a adăugat Ion M. Ioniţă.
Cel mai fidel element al istoriei
„Fotografia este cel mai fidel element al istoriei, nu conţine nici subiectivitatea, nici, cumva, metafora unei relatări, pe care o poate conţine, la un moment dat, o ştire”, a spus directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae.
„Să nu credem că aşa cum s-a întâmplat în alte instituţii nu s-a dorit preluarea arhivei, mai ales arhiva fotografică AGERPRES, însă au reuşit colegii mei să o păstreze” a subliniat domnia sa.
Claudia Nicolae a explicat cum a fost posibilă păstrarea/ salvarea arhivei agenției: „De aceea, noi, astăzi, găsim în instituţie cea mai amplă şi cea mai veche arhivă istorică. Vorbim de patru milioane şi jumătate de fotografii – aceasta până în 2005, ceea ce reprezintă arhiva fizică. Din 2005, a apărut arhiva digitală şi acolo este un alt proces de arhivare”.
Arhiva fizică deţine patru milioane şi jumătate de fotografii, iar perioada comunistă este foarte amplă, pentru că regimul din acea vreme a dorit să aibă în fiecare minut un fotoreporter AGERPRES. Fiecare moment din acea perioadă este în arhiva AGERPRES şi mă bucur că alături de astfel de proiecte reuşim să o arătăm publicului”, a mai spus Claudia Nicolae.
Foto credit: Facebook / Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS
