Mănăstirea Antim din Capitală își serbează vineri hramul, de sărbătoarea Sfântului Antim Ivireanul, ctitorul așezământului monahal.

Programul sărbătorii va debuta joi seară, de la ora 17:00, cu Privegherea. Vineri dimineață, la ora 08:00, vor fi săvârșite Ceasurile și Acatistul Sfântului Antim Ivireanul.

Sfânta Liturghie va fi oficiată de la ora 09:30 de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop vicar patriarhal.

La slujbă este așteptată și Excelența Sa Tamar Beruchashvili, Ambasadoarea Georgiei la București.

Istoric

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi) pe la anii 1650. În jurul anilor 1690 a ajuns în Țara Românească, unde i-a fost încredințată tipărirea cărților bisericești. Ulterior a creat o școală de tipografie la Mănăstirea Snagov. Cea mai valoroasă lucrare a mitropolitului Antim o constituie Didahiile. Sunt 28 de predici rostite în cursul arhipăstoririi sale.

În anul 1708 a fost întronizat Mitropolit al Țării Românești, continuându-și activitatea tipografică. Între 1713-1715 a ctitorit Mănăstirea Antim, iar în anul 1716, la instalarea Regimului Fanariot a fost arestat și condamnat la închisoare în Mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai, însă pe drum a fost ucis și aruncat în apele râului Tungia, lângă Adrianopol.

Anul 2016, când s-au împlinit 300 de ani de la moartea Sfântului Antim Ivireanul, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti.  Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei, a sfințit altarul Bisericii Antim după lucrările de renovare.

La Mănăstirea Antim a viețuit Sfântul Sofian, primul sfânt ortodox care a trăit în secolul 21, care a fost canonizat în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 11-12 iulie 2024.

Foto credit: Basilica.ro