Înnoire şi binecuvântare pentru Mănăstirea Antim la 300 de ani de la moartea martirică a ctitorului acesteia

Sute de credincioşi, clerici şi ierarhi au participat luni, 26 septembrie 2016, la slujba de sfințire a altarului bisericii Mănăstirii Antim (recent restaurată).

Slujba a fost oficiată de  Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, şi Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolit de Rustavi (reprezentantul Patriarhului Georgiei), înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. La eveniment au fost prezenți ierarhi antiohieni, români şi georgieni.

De asemenea, a fost sfinţită şi noua raclă care adăposteşte moaştele sfinţilor aflate în cadrul lăcaşului de cult.

În cuvântul său, Patriarhul României a evidenţiat faptul că în istoria acestui aşezământ monahal se regăsesc numele a doi sfinţi martiri: Sfântul Antim Ivireanul şi Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu.

Această biserică a început să fie zidită după planurile, cu cheltuiala şi osteneala Sfântului Antim Ivireanul în anul 1713 când încă era în viaţă şi pe tron Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanul, domnitorul Ţării Româneşti. Însă ea a fost finalizată şi sfinţită doi ani mai târziu, în 1715, când nu mai era în viaţă Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu pentru că a suferit moarte de martir în 1714 din partea aceluiaşi Imperiu Otoman care a condamnat la moarte şi pe sfântul Mitropolit Antim, doi ani mai târziu, în 1716. Deci, iată cum la resfinţirea bisericii ctitorie a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul se întâlnesc doi martiri, a precizat Patriarhul României, conform Trinitas Tv.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre lucrările de restaurare efectuate recent la acest aşezământ monahal şi a subliniat faptul că acest locaş de cult reprezintă o moştenire deosebită de la Sfântul Antim Ivireanul.

Această Biserică, aşa cum vedeţi, a fost mult restaurată, împodobită cu vitralii şi candelabre noi şi cu suporturi pentru cele două icoane pe care le-a pictat chiar Sfântul Antim Ivireanul. Sfântul Antim nu a fost numai tipograf iscusit, ci şi sculptor, iconar, arhitect, caligraf şi miniaturist. A avut foarte multe daruri. De la el mai avem păstrate chiar uşile de la intrare sculptate cu mâna lui, coloanele de la intrare şi catapeteasma aceasta sculptată în piatră. Deci, avem o moştenire deosebită.

Imediat după slujba de târnosire a altarului Mănăstirii Antim a avut loc slujba de sfinţire a muzeului amenajat în incinta aşezământului monahal, precum și a picturii clopotniței lăcaşului de cult ctitorit de Sfântul Antim Ivireanul.

La final, Patriarhul României a acordat mai multe distincţii persoanelor care au sprijinit lucrările efectuate la aşezământul monahal din centrul Bucureştiului.

Manifestările prilejuite de comemorarea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Antim Ivireanul continuă la această oră cu slujba de priveghere oficiată în cinstea acestui mare sfânt martir. Slujba este oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal, pe o scenă special amenajată în incinta aşezământului monahal. Din soborul slujitor fac parte Preacuvioșii Părinți slujitori ai Mănăstirii Antim şi alţi clerici invitaţi.

***

La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 28-29 octombrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.

Galerie foto:

 

Comentarii Facebook


Știri recente