Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Ițcanii Sucevei, una dintre cele mai vechi mănăstiri ale Moldovei, și-a serbat joi hramul, celebrând totodată cel de-al treilea an de la reînființarea ca așezământ monahal, informează Arhiepiscopia Sucevei.

La eveniment a slujit Arhiepiscopul Juraj de Michalovce și Košice (Biserica Ortodoxă a Ținuturilor Cehe și Slovaciei).

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul de maici de la Mănăstirea Cămârzani, iar la momentul împărtășirii clericilor, artista Larisa Francesca Nisioi a interpretat o serie de pricesne închinate Maicii Domnului.

Mănăstirea Ițcani

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Ițcani, Suceava – numită în vechime Mănăstirea lui Iațco – este menționată pentru prima dată în anul 1395, ea fiind ctitoria boierului Iațco. În mai 1395, acest boier închina ctitoria sa, de lemn, împreună cu Mănăstirea „Sfântul Dumitru” din Suceava, patriarhului Constantinopolului, Antonie al 4-lea, probabil în contextul în care Ștefan I Mușat încerca să obțină recunoașterea autonomiei Mitropoliei Moldovei.

În 23 februarie 1453, Mănăstirea Ițcani a primit de la domnul Alexăndrel Vodă dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, prilej cu care este menționat numele stareței, Fevronia, și hramul, Adormirea Maicii Domnului. Ulterior, acest drept a fost confirmat și de către domnii Ștefan cel Mare, Ieremia Movilă (în 1597) și Radu Mihnea (în 1616).

Alte danii, privilegii și întăriri către mănăstire au fost făcute de către doamna Elisabeta Movilă, soția lui Ieremia Movilă, în 1597, Simeon Movilă, Constantin Movilă, în 1610, Ștefan Tomșa al II-lea, în 1612, Gașpar Graziani, Alexandru Coconul, Moise Movilă, în 1630, Alexandru Iliaș în 1632, Miron Barnovschi, în 1627, Vasile Lupu, Istrate Dabija.

În anul 1639, în vremea domniei lui Vasile Lupu, călugărița Nazaria și fiica ei, Anghelina, au construit o biserică nouă. În pronaosul bisericii se află nouă lespezi funerare, datate între 1510 și 1590, păstrate din vechea biserică. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea primește danii și întăriri de la Maria Humă, în 1732, Grigore al II-lea Ghica, în 1733, Matei Ghica, în 1755, în documentul acestuia fiind menționat și numele stareței, Ieroftea.

În 1775, Bucovina a fost anexată de către Imperiul Habsburgic. În recensământul realizat de generalul Spleny în anul 1776, în mănăstire viețuiau 5 monahii. În 1776, mănăstirea a fost desființată, iar biserica a fost transformată în biserică parohială.

Fiind afectată de cutremure și incendii, biserica a fost închisă în perioada 1937–1950. Diferite lucrări de restaurare au fost efectuate în perioadele 1988–1989 și 1991–1996. În 2003 a fost realizată noua pictură interioară și a fost renovată clopotnița de tip zvoniță.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Ițcani a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul de clasificare cod LMI SV-II-m-A-05473.

În ședința Permanenței Consiliului Eparhial, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în data de joi, 21 octombrie 2021, a fost decisă restabilirea vieții monahale la Mănăstirea Ițcani. La data de 21 decembrie 2021 a fost numit stareţ la această mănăstire arhim. Justinian Săvescu, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, fiind instalat în data de 6 martie 2022.

Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților