Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a hotărât miercuri reînfiinţarea schitului de călugări „Mănăstioara” – Udești, sub ascultarea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Egumen onorific al schitului va fi protos. Justinian Săvescu, secretar eparhial, anunţă eparhia.
Conform unei legende, ctitorul lăcaşului de cult este Sfântul Ştefan cel Mare.
În toamna anului 1451, Sfântul Ştefan a participat alături de tatăl său, Bogdan al II-lea, la o nuntă în satul Reuseni, din judeţul Suceava. Domnitorul de atunci, Petru Aron, a venit la nuntă şi, însoţit de mercenari, l-a ucis pe Bogdan al II-lea.
Sfântul Ştefan cel Mare a fugit şi s-a ascuns în scorbura unui stejar aflat într-o pădure din apropiere, scăpând astfel cu viaţă.
În anul 1457, sfântul l-a alungat de la conducerea Moldovei pe Petru Aron, obţinând tronul în urma luptelor de la Doljeşti şi Obric. După ce a devenit domnitor, Sfântul Ştefan cel Mare a dat ordin ca din stejarul în care s-a ascuns să fie construită o biserică, şi anume lăcaşul de cult de la Udeşti.
În afară de tradiția orală nu există niciun izvor care să documenteze existența acestui locaș monahal, cu excepția unor toponime din zonă: Poiana Călugărului, Moara Călugărilor și numele localității, Mănăstioara.
Cele mai vechi date certe despre biserica actuală de lemn sunt cele de pe icoana cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos: 1775 Antonii Zograf și inscripția din anul 1762 descifrată din Antimis şi anume: Dumnezeu și Sfântul Oltariu: ca să se săvârșească pre dânsul sfintele dumnezeești slujbe, care s-au sfințit de Prea Sfințitul mitropolit a toată Moldavia Kir Gavril pe numele tuturor sfinților 1762.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor
