Marți se împlinesc 90 de ani de la mutarea la cele veșnice a primei femei românce avocat și cu doctorat în Drept la Universitatea Sorbona din Paris. Teza ei, prezentată în 1890, trata statutul juridic al mamelor, promovând ideea egalității femeii cu bărbatul în căsnicie și în privința drepturilor asupra copilului.
S-a născut în familia boierului Dumitru Bilcescu, în 27 aprilie 1867 și a urmat cursurile Colegiului Sfântul Sava din Capitală.
În cei cinci ani de studii la Paris, a avut-o alături pe mama ei, Maria, care și-a urmat fiica peste tot, inclusiv la cursuri.
A schimbat cutumele profesionale
„Fără femei!… Știința se face între bărbați!”, afirma Paul Sonday, profesor la Sorbona, la apariția Sarmizei Bilcescu în amfiteatru.
„Primirea din partea profesorilor a fost glacială, iar primirea din partea studenților a fost făcută cu foarte mult respect”, avea să relateze ulterior prima juristă româncă din istorie. Dar, în cele din urmă, rezultatele ei excepționale a schimbat inimile tuturor.
În 1891, a fost admisă în Baroul Ilfov, care includea și Bucureștii, instituție condusă de renumitul om politic Take Ionescu, a fost modificat o serie de legi în acest scop.
Cum niciun text de lege nu condiționa apartenența la sexul masculin, avocații concluzionau, la finalul dezbaterilor: „Nu este cu putință de a împiedica petiționara de a fi înscrisă ca avocat”.
Decizia a făcut valuri în presa europeană, iar decanul Facultății de Drept din Bruxelles, Louis Frank, a transmis o scrisoare Consiliului Avocaților, precizând că „România are onoarea de a fi introdus pentru prima dată o mare inovație în existența baroului”.
Și-a pus darurile în slujba femeilor
După șase ani, Sarmiza Bilcescu s-a căsătorit cu Constantin Alimănișteanu și a rămas activă în cercurile feministe.
S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române, care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor, și a fost președintă executivă a Asociației Femeilor Universitare.
A organizat numeroase evenimente caritabile, pentru a strânge fonduri în sprijinul fetelor sărace, și a fost profesoara de limbă română a Reginei Maria.
Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu a plecat la Domnul în 28 august 1935 și a fost înmormântată pe moșia familiei de la Bilcești, în straie populare.
Sursa foto: Matricea Românească
