Christos Yannaras a fost „o inimă frământată de adevărul că persoana, omul, este un eveniment al iubirii, ale cărei/cărui coordonate esențiale sunt libertatea, comuniunea și alteritatea”, a scris Episcopul Ignatie al Hușilor marți, după mutarea teologului la cele veșnice.
„Din toate scrierile lui Christos Yannaras transpare nevoința sinceră și curată de a strămuta duhul rațiunii și simțirii umane pe verticala Evangheliei și a experienței ecleziale”, a continuat Preasfinția Sa, prezentând cinci aspecte esențiale ale gândirii teologului, bazate pe extrase din opera lui:
1. Fără Dumnezeu, omul este deconstruit de ideologii
„Absența lui Dumnezeu din cultura și structura societății este echivalentă cu instaurarea unei culturi a relativismului axiologic și a unei preeminențe a ideologiei, care deconstruiește, reduce omul doar la dimensiunea sa biologică, instaurează dihotomii nocive și volatilizează principiile modulatoare ale vieții ca dar al lui Dumnezeu și ale demnității persoanei umane ca imago Dei”, scrie părintele episcop.
„Locul ce revenea lui Dumnezeu a rămas, în Occident, gol; Dumnezeu este o absență. Această absență anihilează orice adevăr de viață, în afară de acela al stricăciunii și al morții. Ea definește conținutul nihilismului contemporan”, scria Christos Yannaras în Heidegger și Areopagitul.
2. Alungarea lui Dumnezeu din societate, efectul ignorări teologiei energiilor necreate
„Consecința firească a declarării morții lui Dumnezeu, adică a evacuării Lui din sfera spațiului public, este indiciul clar al ignorării teologiei energiilor necreate ale lui Dumnezeu, prin care este prezent El Însuși în istorie și implicit în viața omului. Această ignorare s-a soldat cu niște mutații catastrofale pentru umanitate”, scrie Episcopul Hușilor.
„Deplasarea cunoașterii lui Dumnezeu din spațiul nemijlocitei manifestări personale, prin intermediul energiilor naturale, la nivelul abordării intelectuale și silogistice a avut ca inevitabil rezultat o acută separare antitetică a transcendentului de imanent”, scria Christos Yannaras în Persoană și Eros. Aceasta „a făcut ca tradiția metafizică apuseană să ajungă în final la «moartea lui Dumnezeu”.
3. Nu există libertate fără verticalitate
„Fără Dumnezeu, însăși libertatea omului, una dintre componentele de referință ale omului postmodern, va fi transformată într-o libertate de alegere din superpiața dorințelor și a plăcerilor, care fărâmițează noblețea și frumusețea spirituală a omului. Adică, orizontalizăm libertatea, ca expresie a păcatului, care este un «eșec existențial», comutându-ne de la nivelul «vieții la cel al supraviețuirii» (Christos Yannaras, Libertatea moralei).
4. Sentimentul religios nu poate fi abolit, doar preschimbat
„«Ieșirea din religie», pentru a folosi o sintagmă deja consacrată a lui Marcel Gauchet, nu înseamnă atât dispariția ei, cât «preschimbarea elementului religios în altceva decât religia» (Marcel Gauchet, Ieșirea din religie)”, amintește Preasfințitul Părinte Ignatie.
„Oamenii care judecă «creștinismul» în funcție de randamentul său moral și de utilitatea sa istorică nu știu ce este Biserica și nici care este adevărul ei”, scria Christos Yannaras în Abecedar al credinței.
5. „Biserica este eveniment și creație a comuniunii”
Episcopul Ignatie amintește, ca ecou al dezbaterilor recente din societatea românească, și un alt citat din opera teologului Christos Yannaras:
Biserica „nu-și canonizează sfinții în funcție de perfecțiunea morală individuală. Nu vede în persoanele sfinților pilde lumești de viață morală ireproșabilă, ci întruparea adevărului său, a mărturiei mântuirii, primele roade ale Împărăției lui Dumnezeu, «licărirea» vieții spre care tânjește întreaga Biserică” (Adevărul și unitatea Bisericii).
6. Cum devine lumea loc pentru comuniunea divino-umană
„Stingerea acestui litigiu dintre pretențiile antropocentrice, centrifugale ale omului postmodern și Dumnezeu devine posibilă prin recursul la redescoperirea vieții euharistice a Bisericii”, scrie părintele episcop, amintind că teologul Christos Yannaras explica:
„Euharistia este fărâma de drojdie care face să dospească mistic frământătura moartă a lumii: ea acordă libera încuviințare a omului pentru elevarea creatului de către Hristos. Ea transformă lumea în eveniment de comuniune divino-umană” (Libertatea moralei).
„Nu cred că exagerez dacă voi spune că orice întâlnire, pe cale livrescă, cu Christos Yannaras coincide cu descoperirea propriei omogenități lăuntrice, ca reconciliere între credință și rațiune”, încheie Preasfințitul Părinte Ignatie.
Sursa foto: Episcopia Hușilor
