Sâmbătă este celebrată pentru prima dată Ziua Națională a Libertății Religioase și a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti.
Sărbătoarea a fost instituită în 2025 la propunerea cultelor din România reunite la întâlnirea din 10 aprilie 2024 cu reprezentanții Secretariatului de Stat pentru Culte și ai altor instituții ale statului.
Ziua de 16 mai a fost aleasă deoarece, în această zi, în anul 2000, toate cultele religioase recunoscute au semnat, la Snagov, o declarație comună de susținere a aderării țării noastre la Uniunea Europeană.
Legea prevede posibilitatea organizării de evenimente „cultural-religioase și educaționale dedicate libertății religioase, relațiilor dintre stat, culte și celelalte organizații religioase, parteneriatului dintre stat și culte și contribuției cultelor la binele societății românești”.
Un prilej de recunoaștere a contribuției
Secretariatul de Stat pentru Culte a subliniat într-un comunicat de presă transmis cu ocazia aceste zile că ea este un prilej de recunoaștere a contribuției cultelor religioase la formarea identității naționale și la realizarea binelui comun.
„Cele 19 culte recunoscute sunt cei mai importanți și stabili parteneri ai statului din societatea civilă. Asociațiile religioase și asociațiile și fundațiile care au și obiective religioase confirmă modelul pluralismului religios din țara noastră”, transmit reprezentanții instituției.
Potrivit sursei citate, ziua a fost instituită pentru a evidenția dreptul fundamental al libertății religioase sau de credință, urmând astfel modelelor europene de accentuare a importanței acestui drept, nu doar în viața fiecărei persoane, ci, în general, în viața societății.
Libertatea religioasă în România
Libertatea religioasă sau de credință este consfințită în România de art. 29 al Constituției și de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Aceasta include și garantează manifestarea unor drepturi precum: libertatea de a adopta, schimba sau renunța la o religie sau credință, dreptul de a nu avea nicio credință, dreptul de a construi spații dedicate activităților religioase, dreptul de a utiliza simboluri religioase, dreptul de a celebra și de a respecta zilele de odihnă conform religiei sau convingerii proprii, dreptul de a forma, numi și alege propriul personal, dreptul de a publica, distribui și preda religia sau convingerea proprie.
Totodată, sunt garantate dreptul părinților privind educația religioasă și morală a copiilor și organizarea și înregistrarea structurilor religioase.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro
