14 septembrie 1940 – S-a născut în Craiova, Episcopul și profesorul de teologie Damaschin Coravu (din botez Dimitrie). Studiază la Seminarul Teologic din Craiova (1956-1961), la Institutul Teologic Universitar din București (1961-1965) și apoi cursurile de doctorat, specialitatea Istoria Bisericii Române, la același Institut (1965-1968); studii de specializare – pentru Noul Testament – la Facultatea de Teologie din Atena (1970-1978), unde a obținut titlul de doctor. A fost profesor la Seminarul Teologic din Craiova (1968-1970), redactor al revistei „Mitropolia Olteniei” și, din nou, profesor la același seminar (1978-1980). Tuns în monahism la Mănăstirea Jitianu, cu numele Damaschin (1980), hirotonit ieromonah și hirotesit arhimandrit; la 16 iulie 1980 Sfântul Sinod l-a ales Episcop Vicar la Arhiepiscopia Craiovei, cu titlul „Severineanul” (hirotonit la 21 septembrie 1980). A fost membru în delegația Bisericii Ortodoxe Române la a cincea Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi, 1975); participă la diferite întruniri cu caracter ecumenist (Patmos 1975, Atena 1978, Creta 1978 ș.a.). În 1992, în urma strădaniilor sale, se înființează Facultatea de Teologie din Craiova; ocupă funcția de decan în perioada 1992-2000, profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Române la aceeași facultate (1992-2006). La 24 februarie 2000 a fost ales Episcop al Sloboziei și Călărașilor, fiind înscăunat la 25 martie, același an; a păstorit până la moarte. A trecut la Domnul pe data de 23 aprilie 2009 la București.
Lucrări: „Rugăciunea domnească. Studiu filologic, istorico-teologic și ermineutic”, Atena, 1979 (în limba greacă); Bisericile Craiovei (1998, în colaborare); Mănăstirea și Episcopia Strehaia (2007), numeroase studii cu profil istoric, mai ales în revista „Mitropolia Olteniei”.
