Ziua mondială a limbii materne | Patriarhul Daniel: Limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora şi ţara-mamă

Ziua Limbii Materne

Ziua Internaţională a Limbii Materne este marcată, în fiecare an, în data de 21 februarie. Celebrarea a fost instituită în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999.

În contextul acestei zile, evidenţiem importanţa pe care Patriarhului Daniel o acordă limbii materne în ceea ce priveşte întărirea şi păstrarea identităţii unui popor. Preafericirea Sa subliniază că limba este, alături de cultură şi credinţă, unul dintre cele mai importante repere identitare.

Făcând referire la diaspora română, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel explică faptul că Biserica devine locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală.

Oficierea cultului divin în limba maternă reprezintă aspectul esenţial pe care Patriarhul României îl evidenţiază.

Deşi departe de locurile natale, românii sunt aproape de ţara lor prin fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în limba română, spune Preafericirea Sa.

Patriarhul nostru consideră oficierea Liturghiei în limba maternă drept un factor de unificare spirituală naţională, de dezvoltare a identității şi conștiinței naționale şi a culturii românești.

De asemenea, Patriarhul Daniel spune că limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora şi ţara-mamă, dar şi o contribuţie distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăţie multilingvistică şi multiculturală.

Trebuie menţionat că Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în dezvoltarea limbii române. Bazele limbii literare au fost edificate prin traducerea şi tipărirea cărţilor bisericeşti în limba română pentru „întreaga seminție românească“

Patriarhul nostru subliniază atenţia deosebită acordată de Biserica neamului românesc limbii vorbite de poporul dreptcredincios, şi menţionează că instituţia eclesială a făcut din limba noastră maternă veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic.

Limba română, spune Întâistătătorul Bisericii noastre, a fost mereu liantul viu dintre credinţă, cuget şi simţire. Preafericirea Sa o defineşte ca fiind patria spirituală a identității și demnității noastre naționale.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cuvântul veşnic al lui Dumnezeu, să reverse în inimile şi în cugetele noilor generaţii de români bucuria de a citi, asculta, vorbi şi cultiva limba română, aceasta fiind prima dovadă a unităţii noastre de credinţă şi cultură, de cuget şi simţire, transmite Patriarhul nostru.

Comentarii Facebook


Știri recente