Românii ortodocși se roagă la Lausanne de 30 de ani

În luna mai 2011, Parohia Ortodoxă Română din Lausanne și cantonul de Vaud (Elveția) sărbătorește 30 de ani de activitate, în relație canonică spirituală și dogmatică cu Patriarhia Ortodoxă Română, parohia făcând parte din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, cu sediul la Paris.

Istoria parohiei de la Lausanne este aceeași cu istoria comunității românești din cantonul de Vaud, care a început cu 30 de ani în urmă, mai precis la 10 mai 1981. Atunci s-a oficiat prima slujbă a ‘Bisericii române libere din Lausanne și cantonul de Vaud’, comunitate ce era formată din românii refugiați politic, de confesiune ortodoxă, reuniți în jurul regelui Mihai și al reginei Ana. Ziua de primă slujire nu era aleasă întâmplător, 10 mai fiind ziua națională a României în timpul regalității, înainte de instaurarea regimului comunist. Aceasta a fost prima ieșire a regelui Mihai în mijlocul exilului românesc din Elveția, iar data a fost aleasă pentru a marca aniversarea a 100 de ani de la proclamarea lui Carol I ca rege al României (26 martie 1881).

Paralel cu ‘Biserica română liberă’, la Lausanne a mai fost înființată ulterior o parohie românească, de către Patriarhia Română, pentru românii care nu făceau parte din rândurile exilului, dedicată Sfinților Trei Ierarhi. Această parohie și-a încetat activitatea, din lipsă de enoriași, în 1995.

Activitatea liturgică a ‘Bisericii române libere din Lausanne’ a continuat în mod intermitent până la căderea regimului comunist de la București, fiind deservită de mai mulți preoți itineranți. Începând cu luna iulie a anului 1992, când pr. prof. Constantin Galeriu împreună cu pr. Adrian Diaconu – chemat din țară pentru Parohia ‘Sf. Ioan Botezătorul’ din Geneva – au slujit împreună Sfânta Liturghie la Lausanne, în prezența familiei regale române, setea spirituală și dorința de comuniune cu Biserica-mamă a numeroșilor români – care erau în cea mai mare parte divizați din motive politice și îndepărtați de Patriarhia Română – au fost astfel reînviate. Credincioșii

și-au exprimat dorința, pe de o parte, de a-și alege singuri un preot al lor, iar pe de alta, să-și formeze o parohie autonomă (din punct de vedere administrativ) în comuniune canonică cu Patriarhia Română.

Capela românească cu hramul Tuturor Sfinților Români

Din anul 1993, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și înconjurat de câteva familii devotate, care au constituit nucleul comunității românești din cantonul Vaud, preotul Adrian Diaconu a înființat Parohia ‘Tuturor Sfinților Români’ din Lausanne, continuând astfel pe baze canonice activitatea liturgică începută în 1981. În scurt timp, activitatea liturgică s-a extins la o adevărată activitate parohială, cu activități pastorale, liturgice, catehetice, social-caritative, culturale și ecumenice.

Dorind să-și păstreze credința și tradițiile strămoșești, în ciuda mijloacelor financiare foarte limitate, credincioșii recent înființatei parohii au dorit să-și amenajeze și un lăcaș de rugăciune propriu, conform tradiției ortodoxe. Mulțumită ospitalității Parohiei evanghelice reformate ‘St. Jean’, parohia ortodoxă română din Lausanne și-a desfășurat activitatea de cult din toamna anului 1992 și până în vara anului 1995, în ‘Chapelle de lâEtoile’, la subsolul Templului ‘Saint Jean’ din Lausanne.

Crescând numărul credincioșilor, capela s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru nevoile parohiale ale comunității românești. De aceea, problema cea mai importantă au constituit-o găsirea, obținerea și amenajarea unui lăcaș de cult fix. Aceasta nu ar fi fost posibilă dacă Dumnezeu nu ar fi lucrat prin spiritul de deschidere al parohiei evanghelice reformate de la Templul Montriond, din centrul orașului Lausanne. La cererea părintelui Adrian Diaconu, consiliul acestei parohii, de comun acord cu Consiliul Sinodal al Bisericii Evanghelice din cantonul Vaud și cu aprobarea municipalității din Lausanne, a pus la dispoziția parohiei românești un spațiu neamenajat, la subsolul Templului Montriond (în spatele gării din Lausanne), spațiu în care s-a realizat, cu ajutorul lui Dumnezeu și al bunilor creștini, capela românească cu hramul ‘Tuturor Sfinților Români’, inaugurată în decembrie 1995. Pictura icoanelor din capelă a fost realizată de regretatul pictor Ion Ipser din Geneva, iar ansamblul decorațiilor interioare, de către Școala de Decoruri de Teatru din Geneva (condusă de pictorul Spiridon Ganea), cu contribuția financiară a doamnei Ioana Münzer, ctitor al acestui sfânt lăcaș. Noul lăcaș al parohiei din Lausanne a fost târnosit în 16 iunie 1996 de către IPS Mitropolit Serafim, al Europei Centrale și de Nord, și de IPS Mitropolit Damaskinos, al Elveției (Patriarhia Ecumenică).

Pentru membrii comunității românești din acest canton elvețian, Capela ‘Tuturor Sfinților Români’ reprezintă o candelă mereu aprinsă de spiritualitate și credință românească, o prelungire în spațiu și în timp a spiritualității sale, care – tocmai prin credința și evlavia sa – a reușit să depășească, de-a lungul timpului, numeroasele vicisitudini ale istoriei, printre care și cei 50 de ani de comunism ateist.

La 12 decembrie 2010, Capela ‘Tuturor Sfinților Români’ din Lausanne s-a aflat la ceas de sărbătoare. La invitația Consiliului Parohial, IPS Mitropolit Iosif a vizitat parohia ortodoxă română din Lausanne și cantonul de Vaud, cu prilejul aniversării a 15 ani de la prima slujbă în limba română, oficiată în capela de la Montriond și a preaniversării celor 30 de ani de la prima slujbă în limba română (10 mai 1981), care a marcat începutul activității religioase a comunității românești din acest canton.

Din încredințarea și cu binecuvântarea ierarhului de la Paris, la momentul aniversar a fost invitat și Episcopul Mihail, al Bisericii Ortodoxe Ruse din afara frontierelor, pentru Elveția și Europa Occidentală. Sfânta Liturghie a fost concelebrată de cei doi arhipăstori înconjurați de un sobor de șapte slujitori (patru preoți și trei diaconi): pr. paroh Adrian Diaconu, protopopul Elveției, pr. Vasile Popescu de la Suceava, pr. Mihai Meseșan de la Lugano, pr. Florin Vasiu, preot misionar în Elveția, diaconul Georges Jonneret, de la Biserica rusă din Geneva, diaconul Vasilică Buruiană de la Iași (bursier la Lausanne) și diaconul Gabriel Popescu de la parohia din Lugano (hirotonit diacon de IPS Mitropolit Iosif chiar la acest ceas de sărbătoare). Răspunsurile au fost date de corala Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților ‘Sfântul Ioan cel Nou’, dirijată de pr. prof. Lucian Tablan Popescu.

Bogate activități educative, culturale și sociale

Pe plan cultural, parohia se regăsește în primul rând în paginile revistei bianuale ‘Credința’ (la care se adaugă patru foi trimestriale și site-ul bisericii: www.biserica.ch), dar sunt organizate și alte acțiuni culturale frumoase, cum ar fi: concerte de cântări românești susținute de coruri din țară, expoziții de icoane sau produse de artizanat. Parohia are și o bibliotecă cu cărți și reviste în limba română, care stă la dispoziția tinerilor și a enoriașilor dornici să păstreze contactul cu spiritualitatea, istoria, arta și cultura românească.

Din punct de vedere catehetic și pedagogic, tinerii și copiii din parohie nu sunt uitați, ei beneficiind în mod regulat de lecții de catehism în limba română, lecții de istorie, geografie și literatură română, iar cu ocazia marilor praznice ale creștinătății copiii organizează și mici programe artistice spre încântarea părinților și a celor dragi.

Aspectele sociale nu sunt nici ele ignorate, parohia strângând fonduri cu regularitate pentru așezăminte sociale din România, ca de exemplu pentru casa de copii orfani ce funcționează pe lângă Mănăstirea Dumbrava din jud. Alba. Comisia socială ce funcționează în cadrul Consiliului Parohial de la Lausanne a reușit să implice întreaga comunitate în câteva acțiuni la care enoriașii au răspuns cu mare generozitate. Astfel, Consiliul Parohial a fost confruntat în vara anului 2010 cu situația tragică a unei familii din București; din nefericire, fetița lor, venită pentru o operație pe cord la CHUV-Lausanne, nu a supraviețuit, parohia exprimându-și solidaritatea nu numai prin prezența regulată la spital a preotului paroh și a altor membri ai Consiliului Parohial, ci și prin organizarea în biserică a unei colecte, în urma căreia familia greu încercată a fost ajutată cu o sumă de bani. Tot în cursul anului 2010, comunitatea ortodoxă românească din Lausanne a contribuit pentru ajutorarea supraviețuitorilor cutremurului din Haiti, iar în cursul acestui an, mai precis în Postul Mare, s-au colectat bani, în afara Fondului Central Misionar, pentru o casă de bătrâni din România.

Comunitatea are și o tradiție a pelerinajelor. Pelerinajul anual a devenit deja o tradiție în parohia de pe malul lacului Leman, și aceasta de cel puțin cinci ani, în anul 2006 fiind întreprins un pelerinaj la Muntele Athos, în 2007 în Țara Sfântă, în luna mai 2008 din nou la Muntele Athos și în luna octombrie la mănăstirile și catedralele episcopale din Muntenia, Moldova și Ardeal, pentru ca în martie 2009 să se ajungă la Roma și în jurul datei de 15 august în străvechiul Maramureș. Anul trecut s-a organizat un pelerinaj mai restrâns la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie 2010), iar la sfârșitul lunii aprilie din acest an preotul paroh a organizat un nou pelerinaj la Muntele Athos și la moaștele Sf. Nectarie de pe insula Eghina.

Tratative pentru obținerea unui lăcaș de cult propriu

De câțiva ani, Parohia ‘Tuturor Sfinților Români’ se află în tratative cu municipalitatea din Lausanne și cu Sinodul Bisericii Evanghelice Reformate din acest canton pentru obținerea unui nou spațiu de cult (fie un teren pe care să se poată construi o biserică românească, fie un templu sau o clădire dezafectată care să permită amenajarea unui lăcaș de cult conform tradiției noastre ortodoxe), prevăzut și cu o sală pentru activitățile pastoral-sociale ale comunității. Comunitatea românească a fost la un pas de obținerea unei astfel de clădiri dezafectate în cursul anului 2008, dar proiectul de reamenajare (‘La Maison du Desert’) a fost refuzat în cele din urmă de municipalitate din lipsa garanțiilor financiare (aproximativ 4 milioane de franci elvețieni) ce trebuiau prezentate de parohie.

Părintele paroh Adrian Diaconu și enoriașii parohiei din Lausanne nu deznădăjduiesc, ci au toată convingerea că, prin voia Tatălui, prin lucrarea Fiului și prin săvârșirea Sfântului Duh, vor reuși să construiască sau să amenajeze o biserică românească și în cantonul de Vaud, pentru a lăsa o candelă aprinsă generațiilor viitoare, spre a păstra vie și nealterată flacăra credinței, a spiritualității și a tradițiilor ortodoxe românești.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente