Patriarhul Daniel: Înălțarea Domnului la cer este și înălțarea omului întru slava Preasfintei Treimi

Patronal Feast of Lady Balasa Church in Bucharest. Patriarch Daniel delivers homily

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a slujit astăzi în Biserica Domnița Bălașa din București, Paraclis patriarhal, cu prilejul hramului.

În Joia Înălțării Domnului, 25 mai 2017, Patriarhul Daniel a resfințit catapeteasma bisericii, iar la final a oferit lăcașului de cult o icoană cu un fragment din moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu.

În cuvântul rostit, Patriarhul României a vorbit despre importanța Înălțării Domnului în viața creștinilor și despre cinstirea eroilor neamului.

Înălțarea Domnului la cer este și înălțarea omului întru slava Preasfintei Treimi, a spus Patriarhul Daniel. El a coborât din Ceruri, S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut Om. A desfășurat activitate mântuitoare pe pământ, a trecut prin moarte, Înviere și S-a înălțat întru slavă.

Referitor la cele zece arătări ale Mântuitorului de după Învierea din morți, Patriarhul a precizat că sunt dovada faptului că El nu mai trăiește o viață pământească.

Hristos Domnul Se arată și Se ascunde, apare și dispare pentru a-i învăța pe ucenici că El trăiește o altă viață. O viață fără de moarte, care nu mai este supusă determinismelor naturii, materiei și spațiului care limitează, ci este total liber. Arătările Lui după Înviere ne învață că în timpul vieții noastre pământești trebuie să căutăm viața cerească, netrecătoare, a continuat Patriarhul Daniel.

Preafericirea Sa a explicat că trimiterea Duhului Sfânt în lume reprezintă continuarea lucrării Mântuitorului pe pământ.

Hristos se înalță la Ceruri, dar făgăduiește că Duhul Sfânt va fi un alt Mângâietor pentru ucenici. Mântuitorul Iisus Hristos vrea să fie mai aproape de noi, nu în fața noastră, ci prin Duhul Sfânt în mod tainic, dar real, în noi; să fie prezent în sufletele, în cugetele și în inimile noastre, să devină Viața vieții noastre.

În a doua parte a predicii, Patriarhul României a amintit istoria alegerii acestei sărbători religioase ca zi de cinstire a eroilor români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței Ortodoxe strămoșești.

Recomandarea de a pomeni eroii în această zi a fost făcută Parlamentului României și regelui Ferdinand de Patriarhul Miron, în dubla sa calitate, de Președinte al Societății Mormintelor Eroilor căzuți în Război și ca Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această pomenire a durat până în 1948, când regimul comunist a întrerupt-o și a transferat-o în ziua de 9 mai.

După revoluția din 1990, pomenirea eroilor în a patruzecea zi după Paști a fost reluată, fiind fixată de Sfântul Sinod în anii 1999 și 2001 ca Sărbătoare Națională Bisericească, iar de Parlamentul României în 2003 ca Sărbătoare Națională a Poporului Român.

Pomenirea eroilor în Biserică reprezintă cinstirea iubirii lor jertfelnice, conform Patriarhului Daniel.

Eroii români sunt cinstiți pentru că au arătat iubire jertfelnică, au arătat că iubirea lor pentru țară și popor este mai mare decât teama de moarte, a adăugat Preafericirea Sa.

Acest cult al eroilor este un act de cultură al sufletului. Cultul pomenirii morților în general și în special pomenirea eroilor neamului a dat o cultură și o conștiință a continuității și a comuniunii peste timp, a concluzionat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României împreună cu soborul slujitor a oficiat o slujbă de pomenire pentru eroii neamului.

© basilica.ro

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente