Ziua tineretului român la Giula – Ungaria

A patra zi dintre cele dedicate românilor din Giula (5 noiembrie 2015) și organizate de Autoguvernarea de Naționalitate Română din oraș, a fost rezervată în special tineretului, dar nu numai lui.

Programele cuprinse în această zi au vizat două obiective: o excursie la Casa Muzeu din Chitighaz (Kétegyháza), la care au participat tineri și adulți din Giula, dar și oaspeții din Caransebeș și Făget, care cu o zi înainte au fost protagoniștii programelor dedicate folclorului românesc; o seară rezervată dansurilor moderne românești, pentru tinerii de la Școala Generală și Liceul Românesc din Giula, care a avut loc în incinta Liceului, după cum informează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Alături de pelerinii români, la Casa Muzeu din Chitighaz, au fost și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Domnul Consul General Florin Trandafir Vasiloni de la Giula, Domnul Mihai Cerhati, Președintele Autoguvernării de Naționalitate Română din Giula, Doamna Delia Covaci, Directorul-Executiv și Redactorul-Șef al săptămânalului Cronica, Doamna Erica Borbely, Directorul Şcolii Generale Bilingve Româno-Maghiare şi al Grădiniţei din Chitighaz, Doamna Maria Sarca Zombai, profesoară pensionară de la Școala Generală din Chitighaz și autoare a mai multe cărți despre satul ei natal, Domnul Ion Budai, fost Director al Liceului Românesc Nicolae Bălcescu din Giula, Domnul Ioan Oltean, Directorul Asociației Artistice Făgețeana, Domnul Mircea Cârțișoreanu, solist de muzică populară, jurnalist și realizator de emisiuni tv, ș.a.

Excursia a fost făcută cu un autocar pus la dispoziție de organizatori și alte mașini și cu acest prilej vizitatorii au putut afla lucruri inedite despre istoricul comunității românești din Chitighaz și începuturile acestei localități, despre felul de viață al țăranului român de altă dată, împărțirea și funcționalitatea unei case, prin informațiile puse la dispoziție cu multă însuflețire de Doamna Maria Sarca Zombai.

Istoria românilor din Chitighaz se leagă de încetarea stăpânirii otomane și recolonizarea localității, când contele Lövenburg a adus pe moșia sa locuitori români de religie ortodoxă, pentru a nu exista neînțelegeri cu ceilalți localnici care existau anterior aici, iar vreme de 100 de ani, din 1702-1804, în aceste părți trăiau doar români. În 1804, contele Almássy, care avea conac și la Giula, iar la Chitighaz deținea trei moșii, a adus pe acestea și maghiari, de origine slovacă, care nu locuiau în sat, ci pe moșii, iar creșterea lor numerică a făcut ca satul să devină mixt. Un moment important în viața localității a fost construirea căii ferate, între Viena-Budapesta-Arad-București-Istanbul, care a făcut să se întărească și legăturile economice și culturale cu Aradul și alte localități din România. Pe vremea aceea satul avea o viață culturală intensă, iar oamenii păstrau o legătură strânsă unii cu alții, deși nu erau foarte bogați, iar numărul cel mai mare al locuitorilor de-a lungul vremii a fost de 5.505 persoane. În anul 1779 și-au construit o nouă biserică ortodoxă românească, din zid, care se păstrează până astăzi, iar în anul 1893 Părintele Ioan Iosif Ardelean scria și o monografie, în limba română, a acestei localități, care constituia un lucru deosebit și rar. Preocupările acestor oameni se văd și din harta sălașelor (a caselor ridicate în afară de vatra satului), întocmită de un țăran cu doar 2 sau 4 clase, și care a fost descoperită de curând, în urmă cu doi ani.

Stilul tradițional al caselor țărănești de altă dată era cel al casei bătute din pământ, care cuprindea două părți principale: odaia din față (sau casa stătăreață), în care erau primiți oaspeții și nu era folosită decât în rare ocazii, și odaia din spate, în care locuiau membrii familiei, iar între ele se găsea o altă încăpere, folosită pe post de bucătărie și de unde se și încălzeau cele două cuptoare, din cele două odăi menționate anterior. Mai erau și alte clădiri anexe, pentru animalele din gospodărie, și tot cu acest prilej au fost văzute obiectele cuprinse în fiecare cameră.

Casa Muzeu din Chitighaz a fost construită în anul 1860 și a aparținut familiei Avram, iar mai apoi altor proprietari și în anul 1984 ea a fost predată Primăriei din Chitighaz, de către Profesoara Sofia Secan Sebessy, fiind reparată în 1997. Din anul 2005 ea a trecut în proprietatea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), primind acest statut de casă memorială și fiind luată și în evidența Muzeului Județean Munkácsy Mihály din Bichișceaba (Békéscsaba).

După prezentarea foarte interesantă făcută de Doamna Maria Sarca Zombai, oaspeții din Giula, dar și gazdele lor din Chitighaz, au vizitat Casa Muzeu, iar într-o sală amenajată special din această casă, au gustat mâncăruri tradiționale românești, oferite din partea organizatorilor.

În aceeași seară, la Liceul Românesc din Giula, a fost organizată și o întâlnire a tinerilor, cu muzică românească, adecvată vârstei lor, la care aceștia s-au simțit foarte bine împreună.

Pentru tineri, dar și pentru toți ceilalți participanți, a fost pregătită și ultima zi a programelor dedicate Zilelor românești la Giula (vineri, în 6 noiembrie 2015), care a fost rezervată sportului, cu probe de mini-maraton, gimnastică aerobică, handbal, fotbal, tenis de masă și șah, urmate un foc de tabără, la final, care se vor desfășura în zona sportivă din apropierea vechii cetăți a Giulei și la Liceul Românesc din oraș și care vor încheia, practic, seria acestor manifestări.

Comentarii Facebook


Știri recente