S-au împlinit, duminică, 35 de ani de la reactivarea Vicariatului Ortodox Ucrainean al Patriarhiei Române.
Odată cu înlăturarea regimului comunist ateu, ucrainenii ortodocși din România au inițiat demersurile privind obținerea binecuvântării Sfântului Sinod al Bisericii Române în vederea reînființării Vicariatului Ucrainean, care fusese desființat de către conducerea comunistă a țării în anul 1952.
Nucleul acestui demers l-au reprezentat 15 preoți ucraineni din Maramureș, organizați în Protopopiatul Ortodox Ucrainean, cu sediul la Ruscova.
Obținând binecuvântarea Arhiepiscopiei Clujului, procesul verbal întocmit în data de 12 ianuarie 1990, semnat de către toți cei 15 preoți, în frunte cu Protopopul Ioan Pițura, a fost dezbătut în cadrul ședinței Sfântului Sinod din data de 12 februarie 1990.
Drept urmare, pe data de 16 martie 1990, Cancelaria Sfântului Sinod emite actul oficial (Nr. 1432) de reînființare a Vicariatului Ortodox Ucrainean, act semnat, în numele Locotenenței Patriarhale, de către Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului și Preasfințitul Părinte Nifon Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal.
Vicariatul urma să aparțină jurisdicțional direct de Patriarhia Română, la fel ca și în perioada 1948-1952. În finalul acestui act este recunoscut dreptul parohiilor ucrainene din Eparhiile: Cluj, Timișoara, Iași și Oradea de a face parte din Vicariat.
Vicariatul păstrează identitatea ucrainenilor
În prezent Vicariatul Ortodox Ucrainean reprezintă cea mai mare comunitate a ucrainenilor din România.
„Fără exagerare, așa cum parohiile și mănăstirile ortodoxe românești din Diaspora depun cel mai eficient efort în vederea conservării identității etnice a românilor din străinătate, la fel și parohiile și mănăstirile Vicariatului reprezintă fundamentul conservării identității etnico-lingvistice a ucrainenilor din România”, subliniază Pr. Vicar General Nicolae Lauruc.
Această afirmație este susținută de datele celui mai recent recensământ (2021), din care reiese că în zonele în care Vicariatul are parohii și mănăstiri procentul ucrainenilor care folosesc limba ucraineană ca limbă maternă este cel mai mare: Maramureș (99%), Timiș (88%). În schimb, în alte zone ale țării, unde credincioșii ortodocși ucraineni nu fac parte din cadrul Vicariatului, procentul celor care au declarat limba ucraineană ca limbă maternă este îngrijorător: Suceava (73%), Botoșani (72%), sau Tulcea (36%).
”Suntem profund recunoscători Bisericii Ortodoxe Române
„În fața pericolului deznaționalizării, singura entitate ucraineană care depune un efort eficient, cu binecuvântarea Patriarhiei Române, este Vicariatul”, mai spune Pr. Nicolae Lauruc.
„Nădăjduiesc că acest efort de a cultiva credința ortodoxă a etnicilor noștri, conservând, în același timp identitatea etnico-lingvistică, va fi prețuit și continuat de către generațiile tinere”.
„Suntem profund recunoscători Bisericii Ortodoxe Române și conducerii României pentru sprijinul esențial acordat în acest sens. Considerăm că prin simpla existență a Vicariatului Ortodox Ucrainean țara noastră este mai bogată din punct de vedere cultural și spiritual”, transmite conducătorul Vicariatului Ortodox Ucrainean.
Vezi și Factbox: Vicariatul Ortodox Ucrainean al Patriarhiei Române
Sursă foto: Facebook / Vicariatul Ortodox Ucrainean
