Sfântul Emilian de la Durostorum, serbat la Mănăstirea Ciolpani

Aproape o mie de credincioși din Bacău, Buhuși și din alte zone la județului, precum și pelerini din țară, au participat, joi, 18 iulie 2013, la hramul mănăstirii Ciolpani. De la primele orele ale dimineții, aceștia s-au închinat la racla ce adăpostește sfintele moaște ale Sfântului Emilian de la Durostorum, Sfânta Muceniță Chiriachi, Sfântul Grigorie Decapolitul, Sfântul Teodosie cel Mare și Sfânta Filofteia. Apoi, cu toții au participat la slujba Sfintei Liturghii oficiată de un sobor de preoți și diaconi. Din soborul slujitor au făcut parte și părintele arhimandrit Pimen Costea, exarhului Eparhiei Romanului și Bacăului și părintele protopop Vasile Cozma, care, în cuvântul rostit cu acest prilej au evidențiat importanța pe care sfinții îl au în viața credincioșilor, fiind modele de rugăciune și jertfelnicie pentru fiecare dintre noi. Totodată, cu acest prilej a fost transmis și mesajul de binecuvântare al Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, potrivit epr.ro.

La finalul slujbei, pelerinii prezenți la Ciolpani s-au putut bucura de agapa organizată prin grija maicilor de la mănăstire, sub coordonarea stareței stavrofora Lucia Chirvase.

Mănăstirea amplasată la 5 kilometri de Buhuși, într-un cadru natural deosebit, este singurul locaș de rugăciune din țară ce poartă hramul acestui martir care a trăit și a murit pentru credința în Hristos în secolul al IV-lea și ale cărui sfinte moaște au fost îngropate la Gedina, lângă orașul bulgăresc Durostorum. Mănăstirea Ciolpani constituie unul dintre cele mai apreciate locuri de pelerinaj din județul Bacău, fiind situată în imediata apropiere a altei mănăstiri, Runc, până la care mai sunt de parcurs doar vreo trei kilometri.

Primul schit de pe aceste locuri a fost ctitorit de sulițașul Ciolpan, călugărit aici și, de la care se trage și numele. În 1730, Teodor Cantacuzino a construit o bisericuță din lemn de stejar, care există și azi în cimitirul mănăstirii, ca monument istoric. Rămasă pustie de-a lungul vremii, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1991, cu obște de maici. Cu osteneala acestora și a arhimandritului Emilian Panait, starețul mănăstirii Runc și duhovnicul maicilor, s-au construit trei clădiri pentru chilii, un paraclis pentru rugăciunea călugărească și biserica mare cu hramul „Sfântul Mucenic Emilian”.

Aceasta din urmă a fost sfințită la 21 septembrie 1997, iar de atunci, în fiecare an la 18 iulie, creștinii vin să serbeze pe sfântul Emilian.

Comentarii Facebook


Știri recente