Volumul intitulat Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, Începătorul Botezului în poporul român, publicat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, este un florilegiu cuprinzând cele mai însemnate contribuții ale istoricilor români – mireni și clerici – privind subiectul activității misionare a Sfântului Apostolul Andrei, mai cu seamă al misionarismului său în Scythia, deci al originii apostolice a creștinismului din spațiul românesc, și asupra diferitelor aspecte ale istoriei paleo-creștinismului carpato-danubian, întemeiat pe predica și Botezul Apostolului Întâi chemat. Cele mai multe dintre studiile înmănuncheate în acest volum – șapte la număr – sunt reeditate; nu lipsesc însă contribuțiile inedite, în minoritate, în număr de trei. Rigoarea și onestitatea științifică cu care aceste studii mai vechi au fost întocmite, amploarea documentării și analiza critică, cu discernământ și acribie, a izvoarelor, pe care autorii respectivi – ierarhi cărturari și profesori de teologie – le-au întreprins, toate acestea au asigurat respectivelor producții științifice o relevanță perenă, astfel încât s-a considerat binevenită republicarea lor.
Buchetul de studii se deschide cu cel al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel intitulat Elemente ale religiei geto-dacilor favorabile procesului de creștinare a strămoșilor. Căutând explicația rodirii însutite a seminței Evangheliei semănate de Sfântul Apostol Andrei în inimile strămoșilor noștri, autorul scrutează spiritualitatea geto-dacilor, aflând răspunsurile în aspectele specifice ale tezaurului de spiritualitate în care creștinismul s-a inculturat.
Studiul semnat de Părintele Profesor Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, tratează – cu binecunoscuta-i competență științifică – diverse aspecte ale istoriei creștinismului daco-roman, între care amintim: demonstrarea originii apostolice a creștinismului românesc, inventarierea vestigiilor paleocreștine și a martirilor daco-romani, structurarea ierarhiei și organizării bisericești timpurii, schițarea medalioanelor celor mai eminenți teologi străromâni.
Dintre contribuțiile regretatului preot profesor Sabin Verzan dedicate Apostolului românilor a fost republicat în volumul de față studiul intitulat Propovăduirea Evangheliei în Sciția Mică (Dobrogea). Argumente și temeiuri nou-testamentare. De această dată, scrierile nou-testamentare sunt interogate despre lucrarea misionară apostolică pe pământ românesc, iar indiciile evanghelizării Sciției de către Sfântul Apostol Andrei sunt înregistrate și analizate cu minuție.
În cele ce urmează, chipul – abia conturat în Evanghelii – al Protocletului Andrei, Botezătorul stră-românilor, este zugrăvit cu erudiție de părintele Constantin Preda, conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Deși rare, informațiile cuprinse în Sfintele Evanghelii permit totuși să afirmăm tranșant că Începătorul Botezului pe pământ românesc deținea o poziție preeminentă în colegiul celor 12 și că a fost primul misionar printre compatrioții săi și printre străini, așa cum îl prezintă Sfânta Evanghelie după Ioan.
În continuare, a fost reeditat studiul răposatului preot profesor Ioan Rămureanu cu titlul Noi considerații privind pătrunderea creștinismului la traco-geto-daci. Răposatul profesor de teologie deschidea prin această contribuție calea reinterpretării izvoarelor istorice – grecești și latine – referitoare la creștinarea tracilor, a traco-frigienilor și a geto-daco-romanilor.
Adevărul apostolicității Bisericii Ortodoxe Române, întrezărit încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea de mitropolitul Dosoftei al Moldovei, este mărturisit – încă o dată – de domnul profesor Emilian Popescu, membru de onoare al Academiei Române. Studiul republicat în acest volum este însoțit de o traducere în limba franceză, menită a face cunoscute lumii științifice internaționale concluziile cercetării sale ce se întinde pe mai multe decenii.
Dosarul originii apostolice a Bisericii Românești, întemeiată pe o evanghelizare andreiană, a fost analizat – o dată în plus – de preotul profesor Adrian Gabor de la Facultatea de Teologie din București, în studiul intitulat Misiunea Sfântului Apostol Andrei la Dunărea de Jos. Istoriografia românească s-a îmbogățit astfel cu o contribuție extrem de valoroasă. Cu toate acestea, polemica cu adversarii încrâncenați ai apostolicității noastre – foarte probabil – nu va conteni.
Înaltpreasfinția Sa Părintele Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, semnează studiul Sfântul Apostol Andrei în tradiția românilor – mărturie a vechimii creștinismului și a continuității noastre pe aceste meleaguri. Cercetând totalitatea tradițiilor, obiceiurilor și creațiilor artistice populare privindu-l pe Sfântul Apostol Andrei, Înaltpreasfinția Sa a putut concluziona că tezaurul folcloric românesc păstrează amintirea – niciodată estompată – a unei evanghelizări începute de Apostolul cel întîi chemat.
În ultimul rând, s-a abordat chestiunea apostolicității fundării Scaunului Constantinopolului, concluzia desprinsă fiind aceea că, deși neatestată satisfăcător de izvoare, originea apostolică a acestui Scaun este verosimilă.
