Luni se împlinesc 78 de ani de la mutarea la cele veșnice a Smarandei Brăescu, o gălățeancă dintr-o familie de răzeși care a devenit pilot și parașutist într-o epocă în care nu se credea că femeile pot avea astfel de ocupații.
Smaranda Brăescu s-a născut în 21 mai 1897 la Hănțești, comuna Buciumeni, județul Tecuci, în familia răzeșului Brăescu. A venit pe lume odată cu fratele geamăn, Paul Panait, într-o familie care va avea cinci fete și patru băieți, scrie Ziarul Tecucean.
În 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică.
Unul dintre frații ei, pictorul Tache Brăescu, pasionat de aviație, i-a făcut cunoștință cu piloții de la Școala Militară de Aviație de la Tecuci, localitate învecinată cu satul ei natal.
Prima femeie pilot din Europa
Așa a ajuns a ajuns să zboare pentru prima dată. Pentru că femeile nu aveau acces la obținerea brevetului de pilot de avion, a devenit parașutist. În 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.
După aceea, a doborât record după record:
- 2 octombrie 1931: a stabilit recordul european feminin de salt cu parașuta de înălțime, de la 6.000 de metri;
- 19 mai 1932:a devenit campioană mondială la parașutism;
- 19 mai 1936:a devenit prima femeie care a traversat Marea Mediterană, cu un avion cu un singur motor şi fără escală pe insule, stabilind și un record mondial.
Saltul din 1932, de la înălțimea de 7.233 de metri, a durat 25 de minute. Recordul, omologat de aeroclubul din Washington, venea după cel stabilit de un bărbat american la 6.453 de metri. Recordul Smarandei Brăescu a fost depășit abia peste 20 de ani și cu doar câțiva metri.
Succesul din 1931 i-a adus Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur, iar după recordul din 1932, stabilit la Sacramento, California, a fost propusă pentru a fi sportiva mondială a anului 1932 și a obținut brevetul de pilot de avion de la o școală de profil din America.
Dragoste de țară
A avut ceva în comun cu Regina Maria: dragostea pentru costumul tradițional românesc, pe care l-a promovat purtându-l oriunde se ducea.
„Viața mea nu înseamnă nimic dacă o țin pentru mine. Viața mea o dăruiesc țării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă și încărcată de glorie”, le-a declarat eroina jurnaliștilor americani înainte să bată recordul mondial la săritura cu parașuta de la peste 7.000 de metri.
Instructor de parașutiști și membră a Escadrilei Albe
În anul 1942, Smaranda Brăescu a devenit una dintre puținii instructori de parașutiști militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa, primul înființat în Armata României. În același an, aviatoarea s-a oferit voluntară și a fost încadrată că pilot militar în Escadrila Sanitară („Escadrila Albă”) pe Frontul de Est.
În perioada 1944-1945, a fost comandant al plutonului de voluntare încadrată în Detașamentul Cornești și în Escadrila Sanitară, pe frontul de Vest.
S-a stins în anonimat, ca disidentă a regimului comunist
În 1946, Smaranda Brăescu a semnat o scrisoare de protest față de falsificarea alegerilor de către comuniștii sprijiniți de ocupanții sovietici și a fost condamnată în contumacie la închisoare.
A trăit refugiată și s-a stins în anonimat, în 2 februarie 1948, la doar 51 de ani, fiind înmormântată, sub numele de Maria Popescu, la Cimitirul Central din Cluj.
Sursa foto: Adevarul.ro (deschidere articol)
Surse documentare: Femeile din viața României – Key Women in Romanian Life, Dan C. Mihăilescu, Sorina Goloșie, Ed. Alexis, București, 2017; Forțele Aeriene Române; Formula AS; Radio România Internațional
