Românii și sârbii din regiunea Valea Timocului au cinstit-o duminică pe Sfânta Magdalena de la Mălainița la proclamarea locală a canonizării sale, care a avut loc la Mănăstirea Mălainița din Serbia.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ioan al Banatului, împreună cu Episcopii Lucian al Caransebeșului, Nicodim al Severinului și Strehaiei, Veniamin al Basarabiei de Sud, Ieronim al Daciei Felix și Siluan al Ungariei.
Predica a fost rostită de Mitropolitul Ioan al Banatului, care a subliniat că iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele stă la temelia vieții creștine, iar fiecare om are o valoare veșnică, întemeiată pe iubirea lui Hristos și pe biruința Sa asupra morții.
Tomosul sinodal
Actul oficial de proclamare a canonizării a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Ieronim. Tomosul sinodal amintește viața Sfintei Magdalena și lucrarea sa în comunitățile din Valea Timocului.
„Evlavioasă din fire și cunoscând bine învățătura de credință, ea s-a pus în slujba Bisericii, propovăduind tuturor cuvântul lui Dumnezeu, păstrând astfel candela credinței nestinsă”, se mai arată în documentul sinodal.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Sfânta Magdalena de la Mălainița să fie pomenită anual în 15 octombrie, „urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”.
Punte între români și sârbi
În continuare, Mitropolitul Ioan al Banatului a prezentat mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Sfânta Magdalena de la Mălainița – mărturisitoare a credinței, sfătuitoare înțeleaptă și ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor”.
Patriarhul României a evidențiat statornicia Sfintei Magdalena în păstrarea credinței, inclusiv în timpul regimului comunist: „Sfânta Magdalena a ținut aprinsă candela Ortodoxiei tocmai atunci când puterile potrivnice căutau cu tot dinadinsul să o stingă pentru totdeauna”.
Preafericirea Sa a subliniat și rolul pe care sfânta l-a avut în apropierea comunităților română și sârbă: „Ea a fost punte de legătură între cele două comunități, tălmăcind cu multă răbdare tainele credinței fiecăruia în limba pe care o înțelegea mai bine”.
„Astăzi, moaștele Sfintei Magdalena de la Mălainița sunt cinstite deopotrivă de credincioșii români (vlahi) și sârbi. Aceștia sunt uniți de aceeași evlavie față de rugătoarea lor, pe care o socotesc, fiecare în limba sa, ocrotitoare a satelor din întreaga Vale a Timocului”, a transmis Patriarhul Daniel.
Un moment de comuniune
De asemenea, Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj cu prilejul proclamării locale, care a fost citit de Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.
„Proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița este o sărbătoare a credinței, dar și a memoriei și a continuității unei comunități care, de-a lungul generațiilor, și-a păstrat cu demnitate identitatea, tradițiile și legătura cu valorile sale spirituale”, a transmis șeful statului român.
Preasfințitul Părinte Ieronim a mulțumit ierarhilor, clericilor, autorităților și credincioșilor care au participat la proclamarea locală.
„A fost cu adevărat un moment de comuniune prin care ne-am mărturisit credința comună, dorința de bine și de propășire”, a subliniat Preasfinția Sa.
La finalul manifestărilor, au fost acordate distincții din partea unor senatori români. Între cei distinși s-au numărat părintele Boian Alexandrovici, vicarul eparhial al Timocului, și Mitropolitul Ioan al Banatului.
Sfânta Magdalena de la Mălainița
Sfânta Magdalena de la Mălainița s-a născut în 22 noiembrie 1895, în satul Șciubic din Valea Timocului. Tatăl său, Milenko Ilić, era sârb, iar mama, Milca, era româncă, descendentă din familia Cătălinici, venită din Transilvania.
La 19 ani s-a căsătorit cu Miloș, din satul Mălainița, însă a rămas văduvă la scurt timp, după moartea soțului pe frontul Primului Război Mondial. În anii ocupației bulgare, când mai multe comunități rămăseseră fără preoți, a citit și a cântat la strană, i-a îndemnat pe oameni să rămână statornici în credință și a luptat împotriva practicilor de vrăjitorie.
Sfânta Magdalena a continuat această lucrare și în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie, fiind cunoscută în comunitate ca „sfătuitoarea” celor care îi cereau îndrumare. Cuvintele pe care le rostea adesea celor aflați în încercări, Vede Dumnezeu, au inspirat și titlul unei docudrame lansate recent pe platforma Trinitas Film.
Sfânta Magdalena de la Mălainița a trecut la Domnul în 15 octombrie 1962. Canonizarea ei a avut loc în anul 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce.
Foto credit: Trinitas TV
