Restaurarea Coifului de la Coțofenești se apropie de final, au anunțat reprezentanții Ministerului Culturii într-un comunicat de presă.
Stadiul intervențiilor asupra artefactului recuperat în luna aprilie, după ce fusese furat din Muzeul Drents din Olanda, a fost prezentat luni, la Muzeul Național de Istorie a României.
Procesul de restaurare a fost precedat de un amplu set de investigații microscopice și analize fizico-chimice, prin care specialiștii au evaluat starea de conservare a obiectului și deteriorările suferite. La lucrări participă experți din România, în colaborare cu personal calificat din Olanda.
Restauratorul Alexandru Dozsa a explicat că au fost stabilite intervențiile care a permit readucerea coifului la forma inițială. Această etapă a reprezentat una dintre cele mai dificile componente ale întregului demers.
Din nou în muzeu din 2027
Ministerul Culturii a transmis că urmărește ca artefactul să reintre în circuitul expozițional începând cu 15 ianuarie 2027, când este sărbătorită Ziua Culturii Naționale.
Data este însă condiționată de încheierea tuturor operațiunilor de restaurare și de asigurarea cerințelor necesare expunerii în condiții de siguranță.
În cadrul întâlnirii de la Muzeul Național de Istorie a României au fost prezentate și informații referitoare la proiectul de consolidare, restaurare și modernizare a clădirii instituției.
La manifestare au participat Ioana Ciocan, ministrul Culturii, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, precum și reprezentanți ai conducerii muzeului și ai Ministerului Culturii.
Coiful de la Coțofenești
Considerat cel mai cunoscut artefact arheologic descoperit pe teritoriul României, Coiful de la Coțofenești a intrat în patrimoniul statului în anul 1929, după ce a fost donat Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor. Datat în secolul al 4-lea î.Hr., este împodobit cu motive specifice artei tracice.
Descoperirea sa a fost făcută întâmplător în apropierea localității Coțofenești din județul Prahova, iar cercetările arheologice au permis reconstituirea împrejurărilor în care piesa a ieșit la lumină.
Specialiștii au explicat că piesa nu a avut un rol militar, ci unul ceremonial. Fragilitatea sa, dimensiunile reduse și contextul în care a fost descoperit susțin ipoteza că a fost depusă ca ofrandă cu semnificație religioasă.
