La Schitul Românesc de la Iordan a fost oficiată vineri prima slujbă de Sfințire Mică a apei după decenii de pustiire, anunță Arhim. Ioan Meiu, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan.
Cu sprijinul autorităților israeliene, părintele arhimandrit a mers vineri la schit împreună cu doi părinți de la Așezămintele Românești de la Ierusalim și Ierihon și cu câțiva credincioși români.
Ei au scos obiectele de cult care mai existau în interiorul bisericii, resturile de catapeteasmă, crucea căzută de pe turlă și ușa de la intrare și au igienizat incinta lăcașului ruinat de război.
„Am găsit și alte lucruri din chiliile călugărilor de acolo, poate chiar din lucrurile care au fost și ale Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, și le-am dus la așezământul nostru de la Ierihon, unde vom pregăti un frumos muzeu cu lucrurile care au rămas și care se pot recondiționa de la schitul nostru românesc de la Iordan”, a transmis Arhim. Ioan Meiu.
„Am făcut și prima curățenie în biserică și, după ce s-a făcut curățenia, s-a făcut și prima slujbă de agheasmă, de sfințire a apei. Am slujit împreună cu doi preoți care ne ajută la Ierihon și la Ierusalim.”
În viitorul apropiat, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte va avea o întâlnire cu experții arhitecți și restauratori și cu autoritățile israeliene, pentru a stabili pașii următori în vederea restaurării acestei biserici românești de la Iordan.
Schitul Românesc de la Iordan
- 1933: Biserica Ortodoxă Română a achiziționat de la Guvernul Palestinian un lot de 10.000 mp de pe malul drept al Iordanului, unde Ierom. Gherasim Luca a construit o chiliuță și o fântână.
- 25 aprilie 1935: Episcopul Lucian Triteanu al Romanului a sfințit piatra de temelie a bisericii.
- Sfârșitul anului 1935: Biserica era gata, construită de firma arhitectului Andoni Baramki după planul arhitectului Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet. Catapeteasma a fost sculptată de Anghel Dima, iar icoanele pictate de Dimitrie Belizarie.
- Iunie 1967: Conflictul armat dintre Israel și alianța formată din Egipt, Iordania și Siria. La final, biserica românească de la Iordan a fost inclusă în teritoriul statului Israel, la aproximativ 500 de metri distanță de frontiera cu Iordania.
- 1968: Gh. Vânătoru a pictat biserica schitului românesc de la Iordan.
- 1970: Protos. Damian Stogu, viețuitor al așezământului, s-a mutat la cele veșnice după ce a fost prins într-un schimb de focuri în zonă. Ulterior, zona a fost închisă și minată.
- 1995: Conducătorii Bisericilor cu drept de proprietate pe valea Iordanului au adresat statului Israel o cerere pentru deminarea și dreptul de a restaura așezămintele și lăcașurile de cult din zonă, precum și acces pentru cler și pelerini.
- 2020: Încheierea procesului de deminare a zonei.
Donează pentru reconstrucție
Asociația Ctitori la Locurile Sfinte a realizat website-ul dedicat proiectului de renovare a Schitului Românesc de la Iordan.
Site-ul are înglobată platforma de plăți online Stripe, prin care se poate dona online cu cardul – inclusiv prin setarea unei donații lunare recurente – sau se pot afla datele bancare și se pot trimite pomelnice în cazul donațiilor prin ordin de plată. Vezi aici toate modalitățile de donare.
