Rânduielile vieții monahale de Sfântul Benedict din Nursia și Viața Sfântului Benedict din Nursia de Sfântul Grigorie cel Mare

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea Rânduielile vieții monahale de Sfântul Benedict din Nursia și Viața Sfântului Benedict din Nursia de Sfântul Grigorie cel Mare în traducerea doamnei Lăcrămioara Tofan, după cum ne-a precizat Dragoș Vlădescu, Secretar general Editurile Patriarhiei Române.

Pe bună dreptate, posteritatea a recunoscut în Sfântul Benedict din Nursia, alături de Sfântul Ioan Casian, pe unul dintre fondatorii monahis¬mului apusean, întrucât viața și învățăturile sale au influențat de-a lungul veacurilor nenumărate generații de monahi creștini din Occident. În ciuda acestui fapt, spre deosebire de Caesarius, Casiodor și alte personalități monastice ale tim¬pului său, Sfântul Benedict nu este menționat de niciunul dintre contemporanii săi și nici în vreo lucrare care să poată fi datată ca fiind ante¬rioară secolului al VI-lea. Cu excepția Rânduie¬lilor sale, care nu oferă detalii autobiografice directe, Sfântul Benedict nu a lăsat alte scrieri, astfel că, pentru informații referitoare la bio¬grafia sa, depindem întru totul de Dialogurile Sfântului Grigorie cel Mare.

Născut într-o familie ilustră a Romei, Sfântul Benedict s-a format ca personalitate duhovni¬cească în lumina dragostei nesfârșite pentru Împărăția cerurilor, încă din copilărie iubind viața însingurată, închinată lui Dumnezeu. De aceea s-a și retras într-o viață solitară la Sublacus, așezare aflată la aproximativ 60 de kilometri de Roma, ajungând în cele din urmă un autentic învățător al virtuții.

Prin viața sa vrednică de cinstire, Sfântul Benedict s-a dovedit a fi următor al Sfinților Părinți din primele veacuri, săvârșind minuni spre slava lui Dumnezeu încă de la începutul vieții sale duhovnicești. Notorietatea sfințeniei sale s-a răspândit în întreg ținutul în care trăia și a devenit motivul pentru care a fost rugat de un grup de monahi să le fie povățuitor duhovni¬cesc. Prin practicarea virtuților și curăția vieții, Sfântul Benedict a atras pe calea monahismului numeroși tineri. Plin de râvnă, a zidit în Sublacus douăsprezece mănăstiri, acestea co¬respunzând lavrelor pahomiene din Răsărit. Pentru folosul monahilor trăitori în acele mănăstiri și datorită sfințeniei sale, Sfântului Benedict i-au fost dăruite de Dumnezeu diferite harisme.

Volumul cuprinde studiul introductiv la Rânduielile Sfântului Benedict din Nursia, tra¬ducerea Rânduielilor benedictine și traducerea Cărții a II-a a Dialogurilor Sfântului Grigorie cel Mare – unica sursă de informație biografică refe¬ritoare la Sfântul Benedict.

Rânduielile îl evidențiază pe autorul lor în raport cu alte personalități contemporane lui: personalitatea sa este individualizată nu doar prin minunile săvârșite, relatate în dialogul Sfân¬tului Grigorie, ci și prin cuvântul învățăturii sale, întrucât, în cazul Sfântului Benedict, praxis se află în acord cu theoria. Elaborate sub forma unui set de principii călăuzitoare pe cât de sim¬ple, pe atât de profunde, Rânduielile sunt adre¬sate celor ce doresc să viețuiască în starea con-templativă din cadrul monastic.

Rânduielile reprezintă cel mai influent docu¬ment normativ în spațiul monahal occidental pentru faptul că, deși existau numeroase alte reguli monahale în acea perioadă, reglementă-rile benedictine sunt sintetice și inovative. Citindu-le, se poate remarca fundamentarea lor pe o serie de lucrări anterioare, aparținând Sfân-tului Pahomie, Sfântului Vasile cel Mare, Sfântului Ioan Casian, Fericitului Augustin și pe Regula Magistri. Sfântul Benedict are însă darul de a sin¬tetiza în chip fericit elementele esențiale din conținutul scrierilor amintite, rezultatul fiind unul remarcabil: Rânduielile sale sunt, pe de o parte, o continuare admirabilă a tradiției și a practicilor monahale anterioare, pe de altă parte, ele constituie o consistentă contribuție personală la adaptarea necesară a monahismu¬lui la nevoile spirituale ale contemporaneității sale.

De altfel, legăturile textului benedictin cu Rânduielile basiliene se pot decela cu ușurință: acestea țin de fond și de formă, Sfântul Benedict păstrând aparența structurală pentru care optează Sfântul Vasile cel Mare – succesiunea întrebare-răspuns. Pentru a ilustra filiația de conținut ale acelorași scrieri, e suficient să amintim precizările legate de amplasarea mănăstirilor în locuri retrase și de necesitatea su¬punerii fiecărui monah în parte față de autori¬tatea unui avvă ales dintre membrii comunității monastice respective, acesta fiind monahul cu cea mai înaltă și mai îndelungată trăire spiritu¬ală din cadrul comunității.

Măsura influenței perene a Rânduielilor o dă, de pildă, expresia consacrată ora et labora, care, deși nu se regăsește textual în opera bene¬dictină, surprinde esența ansamblului de norme pe care le oferă Sfântul Benedict. Sintagma tra¬duce datoria monahului de a trăi continuu în rugăciune și în lucrarea care îi revine, deci de a fi un ascet responsabil, contemplativ, dar, totodată, implicat în viața societății pentru care se roagă neîncetat și pe care o ajută în mod con¬cret prin lucrarea de caritate.

Rânduielile Sfântului Benedict din Nursia continuă să prezinte și acum, la mai bine de un mileniu și jumătate de când au fost scrise, o mare importanță în planul vieții duhovnicești, constituind în egală măsură o sursă de cunoaștere a monahismului cenobitic din Italia secolu¬lui al VI-lea și o punte de legătură între monahis¬mul de obște apusean și cel răsăritean.

Cartea poate fi achiziționată de la Librăria Cărților Bisericești (Intr. Miron Cristea nr. 6, accesul se face din strada 11 Iunie), Librăria „Ortodoxia” (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Krețulescu), prin comandă pe internet la adresa [email protected], precum și de la pangarele bisericilor și mânăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Comentarii Facebook


Știri recente

Mănăstirea Mușinoaele are un nou stareţ

Ieromonahul Sofronie Nechita este noul stareţ al Mănăstirii Mușinoaele din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei. Părintele a fost prezentat obştii duminică de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, care şi-a exprimat convingerea că noul stareţ va continua cu aceeași…