Proiectul de documentare pentru restaurarea și conservarea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Mănăstirea Hlincea a fost finalizat.
Rezultatele documentării au fost prezentate în cadrul unei întâlniri desfășurate marți la așezământul monahal, în prezența reprezentanților instituțiilor partenere: Primăria comunei Ciurea, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași și Centrul Cultural Misionar Doxologia al Arhiepiscopiei Iașilor.
Intitulat Elaborare studii și documentații pentru investiția Consolidare – Restaurare la Biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Hlincea, proiectul de documentare a fost realizat prin Programul „Timbrul Monumentelor Istorice 2024”, finanțat de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului.
În urma documentării, s-a constatat necesitatea intervențiilor de restaurare și consolidare.
Care sunt etapele următoare
Proiectul de documentare reprezintă doar un pas în procesul de conservare a bisericii-monument istoric; din acest motiv, urmează ca așezământul monahal să desfășoare un proiect pentru tehnici de execuție și pentru obținerea avizelor necesare.
„Acest proiect a fost demarat de mănăstirea noastră în toamna anului trecut, cu aprobarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, și, în urma demersurilor, am primit aprobarea pentru o finanțare din partea Ministerului Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, programul Timbrul Monumentelor Istorice, contract semnat în martie 2024”, a declarat protos. Gheorghe Oprica de la Mănăstirea Hlincea.
„L-am dus la bun sfârșit în luna august, iar acum așteptăm să vedem pașii următori. De aici va trebui realizat un proiect pentru tehnici de execuție, iar după primirea avizelor acestui proiect, să căutăm fonduri pentru lucrările de execuție”, a adăugat acesta.
Anul de construcție al Mănăstirii Hlincea nu poate fi stabilit cu exactitate; însă, potrivit istoricilor, aceasta a fost construită cel mai probabil după anul 1574 și înainte de 1591, de către Maria, fiica lui Petru Șchiopul, și soțul acesteia, Zotu Spătarul.
Mănăstirea prezintă un stil arhitectonic cu influențe muntene. Printre ctitorii așezământului monahal se numără și domnii Moldovei Miron Barnovschi și Vasile Lupu.
Foto credit: Doxologia.ro / Mihail Vrăjitoru
