Unul dintre cei mai mari poeți creștini români, Ioan Alexandru, a fost comemorat la Mănăstirea Nicula marți, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la trecerea la Domnul. Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat slujba parastasului la mormântul poetului din incinta sfântului așezământ.
Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt duhovnicesc, pornind de la versetul scripturistic „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13,7), și a evocat personalitatea lui Ioan Alexandru, numindu-l „om minunat, om al lui Dumnezeu, mărturisitor pentru Hristos în vremuri grele”.
Slujba a fost precedată de un eveniment cultural dedicat personalității poetului, care a reunit în aula Centrului de Conferințe și Studii Patristice „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” al mănăstirii clerici, oameni de cultură și scriitori.
O sală dedicată memoriei poetului
Au vorbit: arhim. Iustin Miron, starețul Mănăstirii Nicula; pr. conf. univ. dr. Ioan Bizău de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca; pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București; pr. prof. dr. Mihail Milea, președintele Fundației pentru copii „Sfântul Sava de la Buzău”; preotul Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud; preotul Ioan Morar, președintele Despărţământului ASTRA „Ioan Alexandru” Gherla; preotul Nicolae Tănase de la Valea Plopului, județul Prahova; prof. dr. Ion Petrovai, membru al Uniunii Scriitorilor din România; arhitectul Dorel Cordoș și Romeo Moșoiu, consilier la Ministerul Educației.
Cu acest prilej, aula Centrului de Conferințe și Studii Patristice „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” a Mănăstirii Nicula a primit numele de Aula „Ioan Alexandru”, gest simbolic menit să consacre memoria operei și a mărturiei de credință a poetului în spațiul teologic și cultural.
La manifestările comemorative, desfășurate sub motto-ul „Unde sunt cei care nu mai sunt?”, au participat și Ioachim si Rut-Elena Alexandru, copiii poetului Ioan Alexandru.
Prin acest eveniment comemorativ, cei prezenți, împreună cu obștea Mănăstirii Nicula, doresc să redescopere și să pună în valoare bogata activitate publicistică a poetului și omului de cultură Ioan Alexandru, urmând modelul inițiativelor similare de la Mănăstirea Rohia, prin care este evocată personalitatea monahului-scriitor Nicolae Steinhardt, și al celor de la Mănăstirea Putna, prin care se omagiază relația specială pe care monahia și academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Monahia Benedicta) și academicianul Dan Hăulică au avut-o cu ctitoria ștefaniană.
Scurtă biografie
Ioan Alexandru s-a născut de Praznicul Nașterii Domnului, în 1941, la Topa Mică, județul Cluj. Poet, publicist, eseist și om politic, a fost unul dintre cei mai mari poeți creștini români și un mare apărător și mărturisitor al credinței ortodoxe.
Încă din perioada studiilor liceale a fost cunoscut în mediile literare clujene. A fost perioada în care l-a cunoscut pe Lucian Blaga. Prima sa poezie a fost publicată în 1960, în Revista „Tribuna”, iar în timpul studenției a lucrat ca redactor la Revista „Amfiteatru”.
A debutat editorial cu volumul „Cum să vă spun”, prefațat de Mihai Beniuc. În 1964, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.
În 1968 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București. De asemenea, a fost bursier la Universitatea din Freiburg, Germania. În 1973 a obținut doctoratul în Filologie, cu lucrarea „Patria la Pindar și Eminescu“, la Universitatea din București, având-o conducător științific pe acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, devenită ulterior Maica Benedicta.
Unul dintre fondatorii mișcării pro-viață
Imediat după căderea comunismului, în ianuarie 1990, poetul Ioan Alexandru și Părintele Nicolae Tănase au fondat, la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou de la kilometrul zero al Bucureștilor, mișcarea „Salvăm vieți – Pro Vita Brâncoveanu”.
L-au ales ca patron spiritual pe voievodul martir pentru că acesta a avut o familie numeroasă, cu 11 copii. Membrii mișcării se rugau lunea, miercurea și vinerea la mormântul Brâncovenilor din această biserică.
În anii de după căderea comunismului, poetul a fost un neobosit mărturisitor și promotor al cuvântului evanghelic și al culturii biblice în societatea românească.
Poetul s-a mutat la Domnul în 16 septembrie 2000, la Bonn, în Germania, și odihnește în cimitirul Mănăstirii Nicula, „aproape de umbra pădurii”.
Foto: Mitropolia Clujului / Darius Echim
