Parohia „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Mucenic Corneliu Sutașul” – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală a organizat în perioada 25-27 august 2014 un pelerinaj în Țara Severinului și la Prislop, informează „Ziarul Lumina”.
După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie, pelerinii însoțiți de părintele paroh Vasile-Cristian Niță au plecat la drum cu un autocar al Agenției de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dimitrie” din Craiova pentru a se închina moaștelor Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinților Serghie și Vah și ale Sfintei Mucenițe Tatiana.
Următorul popas duhovnicesc a fost Mănăstirea Strehaia, după care drumul a continuat spre Mănăstirea Vodița, ridicată între anii 1370 și 1372 de Sfântul Nicodim, cu ajutorul voievodului Vladislav I. Marți, 26 august, pelerinii au participat la Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii „Sfânta Ana” – Orșova, ctitorită de ziaristul Pamfil Șeicaru (1894-1980), drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru că i-a salvat viața în timpul luptelor de aici, în vara și toamna anului 1916.
În timpul croazierei efectuate pe Dunăre, pelerinii au admirat frumusețea din zona Cernei, a Cazanelor și a Dubovei, Mănăstirea Mraconia, sculptura reprezentând pe Decebal cu o înălțime de 55 m și o lățime de 25 m, considerată cea mai mare sculptură în stâncă din Europa, Peștera Veterani, Peștera Ponicova, dar și placa memorială de pe malul sârbesc „Tabula Traiani”, inscripție antică ce amintește despre marșul trupelor imperiale romane spre Dacia.
Pelerinajul a continuat către Mănăstirea Piatra Scrisă din județul Caraș-Severin. În comuna Sarmizegetusa, județul Hunedoara, în partea de sud-vest a Depresiunii Hațegului, pelerinii au vizitat ruinele capitalei Daciei Romane, numită și „Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa”, fondată de guvernatorul Terentius Scaurianus, între anii 108 și 110. La Densuș, au întâlnit un monument arhitectonic și de cult, unic în spațiul românesc: Biserica „Sfântul Nicolae”, ridicată din piatră, în secolul al XIII-lea, pe plan central, cu caractere romanice, având naosul pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi, în jurul cărora se află un spațiu îngust acoperit cu o boltă semicilindrică.
Drumul a continuat spre Mănăstirea Prislop, zidită de către ucenicii Sfântului Nicodim de la Tismana, în secolul al XIV-lea. Refăcută între anii 1564 și 1580, de Domnița Zamfira, fiica lui Moise Vodă, domnitor al Țării Românești, a fost incendiată de către generalul Bukow din ordinul împărătesei Maria Tereza, fiind restaurată de mai multe ori, în veacurile următoare. La 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului l-a adus de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus pe părintele Arsenie Boca, pentru a reface acest așezământ monahal de o mare importanță istorică și spirituală în viața românilor de dincolo de Carpați. Aici, pelerinii au înălțat rugăciuni în biserica mănăstirii, la peștera Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop și la mormântul părintelui Arsenie Boca, mutat la Domnul la 28 noiembrie 1989.
La Hunedoara, participanții au primit Diploma de pelerin din partea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române. La 5 km de Săcel, în a treia zi a pelerinajului, enoriașii parohiei bucureștene s-au rugat la Mănăstirea Orlat, după care și-au continuat drumul către casă, pe Valea Oltului, făcând un ultim popas la ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, cunoscută sub denumirea de „Nucet” și mai apoi sub cea de „Cozia”, după numele muntelui din apropiere.
