Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avertizat joi asupra grupărilor care se prezintă în mod fals drept ortodoxe. Părintele David Pestroiu, profesor de misiologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a explicat pentru Agenția de știri BASILICA cum pot credincioșii să recunoască aceste grupări și să evite practicile înșelătoare.
Preotul consideră că hotărârea Sfântului Sinod răspunde unei probleme care poate afecta viața duhovnicească a credincioșilor.
„Preocuparea Sfântului Sinod pentru cultivarea discernământului fiilor duhovniceşti ai Patriarhiei Române privind apelarea la serviciile religioase ale clericilor este îndreptățită, iar atenționările formulate sunt bine venite”.
Profesorul de misiologie a explicat că una dintre cauzele vulnerabilității în fața acestor grupări este slăbirea legăturii unor credincioși cu viața parohială.
În acest sens, preotul a amintit avertismentul părintelui profesor Nicolae D. Necula, fost decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București, referitor la diminuarea conștiinței apartenenței la o comunitate parohială și la dezvoltarea unei religiozități influențate de practici superstițioase.
Două categorii de organizații și persoane pretins ortodoxe
Potrivit pr. David Pestroiu, există două categorii principale de situații care necesită atenția credincioșilor: organizațiile care folosesc fără drept denumiri specifice structurilor bisericești ortodoxe și persoanele care se prezintă în mod fals drept clerici sau monahi.
În prima categorie intră structurile care își atribuie titulaturi precum mitropolie, episcopie, parohie sau mănăstire, pentru a crea impresia unei apartenențe canonice la Biserica Ortodoxă.
A doua categorie cuprinde persoane care pretind că au dreptul de a săvârși slujbe religioase, deși nu dețin această calitate sau nu mai au dreptul de a exercita slujirea clericală.
Practici periculoase și oculte
Părintele profesor a atras atenția și asupra practicilor care imită slujbele ortodoxe ori introduc elemente străine de învățătura Bisericii, precum ritualuri oculte („deschiderea cărții”, sacroterapie, folosirea unor „icoane miraculoase” sau „moaște”, cărora li se atribuie o valoare totemică), prezentate drept mijloace de vindecare sau de rezolvare a problemelor personale.
Un alt semnal de avertizare îl reprezintă solicitarea unor sume de bani pentru construirea unor presupuse așezăminte religioase sau pentru cazuri sociale a căror autenticitate nu poate fi verificată.
Profesorul de misiologie a amintit că, în Patriarhia Română, colectele de fonduri se desfășoară potrivit unor proceduri bisericești, prin structurile parohiale sau mănăstirești și cu informarea conducerii eparhiale.
Consecințe penale
Pe lângă riscurile de natură duhovnicească, exercitarea fără drept a unor atribuții clericale poate avea și consecințe juridice. Legea nr. 54 din 30 aprilie 2026 a modificat articolul 23 alineatul 4 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Potrivit noii reglementări, „exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”.
Articolul 348 din Codul penal, referitor la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, prevede pedeapsa închisorii de la trei luni la un an sau amendă, în condițiile stabilite de lege.
De asemenea, modificările legislative adoptate în aprilie 2026 prevăd dreptul exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.
Aceste prevederi privesc fapte concrete de exercitare fără drept a unor atribuții și nu trebuie confundate cu simpla existență a unor comunități religioase distincte.
Ce trebuie să facă credincioșii pentru a evita înșelăciunile
Părintele David Pestroiu recomandă credincioșilor să verifice apartenența bisericească a clericilor și a lăcașurilor de cult pe care le frecventează.
„În primul rând, trebuie să se asigure că frecventează un lăcaș de cult și apelează la slujitori aparținând Patriarhiei Române, verificând acest lucru cu multă atenție, apelând la structurile ierarhice din teritoriu (prin consultarea internetului, e-mail, telefon)”, a explicat profesorul de misiologie.
Astfel, persoanele care au nelămuriri cu privire la statutul unui cleric sau al unei comunități se pot adresa parohiei, protopopiatului ori centrului eparhial din zona respectivă pentru a solicita informații.
„În cazul în care, din neștiință, cineva a fost înșelat să apeleze la serviciile unei false organizații sau a unui pseudo-cleric, să denunțe acest lucru autorităților, pentru a se lua măsurile prevăzute de legislația în vigoare”, a recomandat pr. David Pestroiu.
Profesorul de misiologie a subliniat și responsabilitatea credincioșilor de a-i informa pe cei apropiați despre aceste riscuri, pentru a preveni atât înșelarea duhovnicească, cât și eventualele prejudicii materiale.
„Ortodoxia nu propune soluții de rezolvare miraculoasă”
Părintele David Pestroiu a arătat că viața creștină autentică nu presupune căutarea unor soluții miraculoase la problemele cotidiene, ci apropierea de Dumnezeu prin credință, rugăciune și împlinirea poruncilor Sale.
„Ortodoxia nu propune soluții de rezolvare miraculoasă a încercărilor care vin asupra noastră, ci ne cheamă să ne schimbăm viețile, în lumina dragostei de Dumnezeu și de aproapele, ascultând și împlinind poruncile lui Dumnezeu și conlucrând cu harul divin revărsat prin puterea preoției sacramentale”, a subliniat profesorul de misiologie.
Sfântul Sinod a hotărât ca centrele eparhiale să ia măsuri pastorale pentru informarea credincioșilor, subliniind importanța păstrării comuniunii cu Biserica Ortodoxă canonică și a respectării rânduielilor bisericești.
Vezi această postare pe Instagram
