Patriarhul României la aniversarea a 150 de ani de la înființarea Senatului României

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României a participat, astăzi, 17 iunie 2014, la Palatul Parlamentului la aniversarea a 150 de ani de la înființarea Senatului.

Senatul României a fost înființat în anul 1864, primul Președinte fiind Mitropolitul Primat Nifon Rusăilă. Între Președinții Senatului României se numără și Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, iar mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au fost senatori în Camera Superioară a Parlamentului României până la venirea regimului comunist.

În deschiderea Ședinței Solemne a Senatului României dedicată împlinirii a celor 150 de ani de la înființarea acestuia s-a intonat Imnul național, apoi au rostit alocuțiuni: Președintele Senatului, Dl. Călin Popescu Tăriceanu, Dl. vicepreședinte al Camerei Deputaților, Dl. Viorel Hrebenciuc, foștii Președinți ai României, Domnii Ion Iliescu și Emil Constantinescu, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României, Președintele Academiei Române, Dl. Ionel Valentin Vlad, foștii președinți ai Senatului, Dl. Victor Ponta, Premierul României și liderii grupurilor parlamentare din Senat.

După alocuțiuni s-a oferit placheta aniversară la 150 ani de la înființarea Senatului. Între personalitățile prezente la eveniment care au primit placheta aniversară a fost și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.

În România, sistemul reprezentativ și legislativ modern datează din epoca Unirii Principatelor. Luând act de hotărârile Adunărilor (Divanurilor ad-hoc), Conferința reprezentanților celor șapte puteri (Marea Britanie, Franța, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman) desfășurată la Paris, a adoptat, în august 1858, o Convenție prin care se stabilea statutul social, politic, administrativ al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești. Convenția prevedea și modul de alegere a membrilor Adunării Elective, pe baza unui cens foarte ridicat.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a elaborat o Constituție, numită Statutul Dezvoltator al Convențiunii din 7/19 august 1858 , care a fost aprobată prin referendum-ul din mai 1864 și promulgată la 2/14 iulie. Prin acest document Parlamentul a devenit bicameral; se instituia Adunarea Electivă și Adunarea Ponderativă (Senatul). Statutul prevedea structura Corpului Ponderativ: mitropoliții țării, episcopii eparhiilor, primul președinte al Curții de Casație, cel mai vechi dintre generalii în activitate, precum și 64 de membri numiți de domnitor – jumătate dintre persoanele recomandabile prin meritul și experiența lor, iar cealaltă jumătate dintre membrii Consiliilor generale ale districtelor și anume câte unul din fiecare județ. Din această înșiruire se poate observa că erau avuți în vedere capii bisericii, ai justiției și ai armatei. Categoria senatorilor numiți de domnitori provenea din rândul celor cu experiență politică și a reprezentanților județelor țării. Cu alte cuvinte, o elită intelectuală și politică, a cărei experiență era pusă în slujba statului român. (Informații preluate de pe site-ul Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu)

Comentarii Facebook


Știri recente