Patriarhul României către obştea mănăstirii Sihăstria Putnei: Să transmiteţi frumuseţile Ortodoxiei prin rugăciune, prin slujbe, dar şi prin primirea pelerinilor

Patriarhul Daniel Sihăstria Putnei Monastery (2017)

Patriarhul României a vizitat în această seară Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Însoţit de mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost întâmpinat de stareţul aşezământului monahal, arhim. Nectarie Clinci, dimpreună cu obştea monahală, alături de care s-au aflat numeroşi credincioşi îmbrăcaţi în costume populare.

În deschiderea evenimentului a fost oficiată o slujbă de Te Deum şi un Polihroniu în biserica nouă a mănăstirii ce are ca hram Izvorul Tămăduirii. A urmat apoi cuvântul Patriarhului României.

Preafericirea Sa a apreciat frumuseţea lăcaşului de cult ridicat prin rugăciune şi înţelepciune, dar şi prin multă dăruire jertfelnică.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat pictura aşezământului monahal despre care a spus că redescoperă tradiţia noastră de secole păstrată atât de frumos în picturile de la Mănăstirile Voroneţ, Suceviţa şi Moldoviţa.

Pictura aceasta este pentru noi prilej de bucurie şi de a afirma prezenţa Preasfintei Treimi şi a sfinţilor în Biserică. De aceea se spune „în Biserica slavei Tale stând în Cer ni se pare a sta”. Adică Biserica de pe pământ este o anticameră, o pregustare din lumina, bucuria frumuseţii netrecătoare din Împărăţia Cerurilor, a spus Preafericirea Sa.

Adresându-se obştii monahale, Patriarhul Daniel a spus:

Vă dorim bucurie şi să transmiteţi frumuseţile eterne, veşnice ale Ortodoxiei prin rugăciune, prin slujbe, dar şi prin modul de a primi pe credincioşi pentru că misiunea, aşa după cum spunea părintele Cleopa, se face şi prin felul în care primim în mănăstire pe cei care sunt pelerini. O misiune deosebit de importantă se realizează prin modul de a primi pe oameni, de a-i asculta şi de a transmite bucuria şi lumina Învierii lui Hristos.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a dăruit pentru lăcaşul de cult o cruce de binecuvântare, volumele I şi II din Istoria Monahismului, precum şi alte cărţi de folos duhovnicesc.

În continuare, Patriarhul nostru a vizitat şi biserica veche a mănăstirii cu hramul Buna Vestire. La final, Preafericirea Sa, împreună cu soborul de ierarhi, a oficiat o slujbă de pomenire pentru monahul Sebastian Șcheuleac, la mormântul acestuia.

Părintele Sebastian este un cunoscut viețuitor al Mănăstirii Putna și întâiul egumen al reînființatului Schit Sihăstria Putnei, după trecerea celor 200 de ani de pustiire și părăsire din vremea stăpânirii austro-ungare și a regimului comunist. În data de 5 ianuarie 2009 Domnul l-a chemat la El. Astăzi, trupul lui se odihnește sub streașina bisericii Buna Vestire.


Mănăstirea Sihăstria Putnei are 4 locaşuri de închinăciune: 2 capele cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, biserica „Buna Vestire” ridicată pe amplasamentul locaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi. În 2002 a început construcţia bisericii mari, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”.

Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o biserică de lemn.

Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, lăcaşul de cult va fi rezidit cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebita în timpul egumenului Sila (1753-1781). Acum se ridică o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.

După ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Sub egumenul Natan (1781-1784), sihaştrii de aici, pentru a supravieţui, ajung să ceară milostenie de la bunii credincioşi, pentru ca undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea Sihăstria Putnei să fie desfiinţată, precum majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii sunt transferaţi la Mănăstirea Putna, ca și obiectele de cult.

În 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Atunci s-au descoperit printre dărâmături şi odoarele celor trei cuvioşi: Sila, Natan și Paisie.

 

Comentarii Facebook


Știri recente