Patriarhul Daniel a subliniat că în Duminica Sfinților Români prăznuim comuniunea acestora, indiferent de faptul că sunt canonizați sau nu. Preafericirea Sa a explicat de ce a rezistat credința la români și ce canonizări urmează.
În primul rând, Părintele Patriarh a menționat că poporul român a fost creștinat lent, odată cu formarea sa.
„Poporul român nu a fost creștinat într-un anumit an, la porunca cneazului, regelui sau împăratului, cum a fost cazul cu unele popoare vecine – bulgarii și rușii de pildă”.
Cum a rezistat credința la români
Creștinarea românilor s-a făcut lent, de jos în sus, începând cu oamenii simpli și cu soldații creștini din legiunile romane venite în Dacia iar apoi prin lucrarea unor misionari creștini, în special vorbitori de limbă greacă și latină, a adăugat Patriarhul României.
„Creștinismul primit și cultivat de poporul român, pe când acesta se forma ca popor nou în istorie, din geto-daci romani, este un creștinism ortodox, răsăritean, latin, cu rădăcini adânci în sufletul poporului român. De aceea el a rezistat în timpul invaziilor poporului migratoare ca goții, hunii, gepizii, avarii, slavii, burgarii, pecenegii, cumanii, tătarii și turcii, precum și în timpul multor presiuni prozelitiste ulterioare, religioase și ideologice”.
Comuniunea sfinților români
„Astăzi pomenim comuniunea sfinților români, și anume a sfinților ierarhi, preoți și diaconi, a sfinților mucenici și mărturisitori, a sfinților cuvioși și cuvioase din mănăstiri, schituri și sihăstrii, a voievozilor și soldaților români apărători ai patriei și ai credinței, precum și mulțimea sfinților credincioși mireni, bărbați și femei, cunoscuți și necunoscuți pe nume, care au postit mult și s-au rugat mult, au mărturisit credința în vremuri grele, au construit biserici și mănăstiri, au născut, crescut și educat copii în iubirea Lui Hristos și în iubirea Lui Biserică și neam”.
Prin sfinții români, a continuat Patriarhul „poporul nostru are în cer mai mulți mijlocitori sau rugători pentru el în fața Preasfintei Treimi, pentru ca el să-și păstreze credința ortodoxă, să o transmită generațiilor viitoare, să cultive Sfințenia vieții și faptele iubirii milostive”.
Aproape 200 de sfinți români
Preafericirea Sa a precizat că în calendarul Bisericii Ortodoxe Române nu există nici o lună în care să nu fie pomenit cel puțin un sfânt român.
„Însă astăzi, în Duminica Sfinților Români, sunt pomeniți toți sfinții români împreună. Cei cunoscuți sau canonizați de biserică și cei necunoscuți pe nume de către oameni, dar pe care Dumnezeu îi cunoaște că sunt sfinți”.
„Trebuie să amintim că sunt în calendar, trecuți până în prezent, aproape 200 de sfinți români”.
Patriarhul Daniel a spus că celor 16 sfinți proclamați la Centenarul Patriarhiei Române urmează să li se adauge și alții.
„Urmează ca, în toamnă, să avem și 4 sfinți români din Muntele Athos, aghioriți, athoniți, a căror trecere în calendar este hotărâtă de Patriarhia Ecumenică, deoarece ei au sfârșit viața pe teritoriul canonic al Patriarhiei Ecumenice, în Sfântul Munte Athos. Iar pentru anul următor, sunt prevăzute canonizări pentru mai multe femei sfinte, care de-a lungul veacurilor în poporul român au arătat credință ortodoxă și au trăit în rugăciune, în viață curată și în dragoste de Biserică și de neam”.
În partea a doua a cuvântului, Părintele Patriarh s-a referit în mod special la Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești, a cărui zi de pomenire coincide anul acesta cu Duminica Sfinților Români.
Preafericirea Sa a spus că acest sfânt „a rămas în memoria Bisericii ca un ierarh harnic, vrednic, smerit și foarte înțelept”.
Pentru viața sa curată și pentru multele sale activități misionare, mai ales organizate prin traducerea de lucrări patristice Mitropolitul Grigorie Dascălul a fost trecut în rândul Sfinților în anul 2005, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul României a participat duminică la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Foto credit (arhivă): Basilica.ro / Mircea Florescu
