O vizită acasă la Anton Pann | În imagini

Inaugurarea Casei Memoriale „Anton Pann”, parte din rețeaua Muzeului Național de Literatură al României, a avut loc în luna noiembrie 2018. La un an de la acest eveniment am vizitat acest loc și îl facem cunoscut celor care nu au avut ocazia să-l vadă.

Ilustrații cu scene din Bucureștiul secolului al 19-lea, instrumente muzicale reprezentative pentru acea perioadă și o arhivă de sunete, partituri, piese vocale și instrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann transformă casa memorială într-o o experiență culturală autentică.

Casa memorială situată pe Str. Anton Pann nr. 20. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Casa, prima și singura în care Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu) a locuit fără chirie, a fost cumpărată în 1848. Aflată la mică distanță de Biserica „Sfântul Stelian”-Lucaci, în a cărei strană a cântat Anton Pann, locuința are o curte largă, în care proprietarul și-a putut muta tipografia.

Programul de vizitare expus la intrarea în curtea decorată minimalist. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Conceptul muzeal propus urmărește principiile interactivității și conectivității. Povestea vieții lui Anton Pann este spusă într-un mod inedit, printr-o incursiune în lumea vremii lui.

Imaginea din secolul al 19-lea recompusă ca obiect tridimensional, oferă privitorului o perspectivă nouă prin care vede momente din viața acelor timpuri. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Prin aceste imagini 3D vizitatorul pășește efectiv în lumea capitalei așa cum era ea pe vremea lui Anton Pann. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Fiecare cameră urmărește o temă principală: biografia lui Anton Pann, Bucureștiul de la jumătatea secolului al 19-lea în care a trăit, muzica acelui secol și cea compusă de el, activitățile sale de editor și tipograf.

Personalități politice din vremea lui Anton Pann prezentate într-una dintre camerele casei sale memoriale. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

În casa memorială a lui Anton Pann sunt expuse instrumente care dădeau naștere imaginilor animate în secolul 19, un fel de strămoși ai GIF-urilor de azi.

Zoetropul și praxinoscopul generau iluzia optică de imagini în mișcare și au fost inventate în timpul vieții lui Anton Pann. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Denumirea Zoetrop vine de la cuvintele grecești „zoe” – viață și „tropos” – rotire.

O scurtă descriere a Zoetropului. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Anton Pann a fost profesor de psaltichie, dar și compozitor. A publicat numeroase cărți de strană, iar mare parte din compozițiile lui sunt utilizate astăzi în cultul divin.

La 165 de ani de la moartea compozitorului de muzică bisericească Anton Pann, Biserica Ortodoxă Română a instituit un ordin ce-i va purta numele.
„Ordinul Anton Pann” va fi acordat mirenilor compozitori, interpreți, muzicologi sau susținători ai evenimentelor muzicale religioase.

În casa memorială a compozitorului se află 23 de instrumente muzicale.

Sunetul instrumentelor prezentate poate fi ascultat individual într-o cască. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Sala de muzică. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Anton Pann, supranumit de Eminescu „cel isteţ ca un proverb”, a publicat numeroase volume atât cărți de strană, cât și versuri proprii sau culegeri religioase și folclorice. El a tipărit pentru prima dată un Axion în limba română, după ce învățase meșteșugul tiparului de la dascălul Petru Efesiul.

Tiparniță din perioada lui Anton Pann. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

În această casă, Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, Povestea vorbii, iar mai apoi, Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, cealaltă creație de vârf semnată de autor, precum și O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu.

În pivnița cu vinuri de la subsolul casei memoriale, pe etichetele sticlelor găsim versuri din Povestea vorbii care au ca temă consumul de alcool și efectele sale nefaste.

Citat de pe eticheta unei sticle ce poate fi privit ca un avertisment cu privire la efectele consumului exagerat al acestei licori. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Pivnița cu vinuri poate fi descrisă ca o nouă modalitate de a lectura opera lui Anton Pann, fiecare sticlă are o etichetă cu câte un citat din opera sa. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

La plecare puteți să extrageți dintr-un bol bilețele cu citate din celebra lucrare a lui Anton Pann „Povestea Vorbei”.

Povestea tânărului Anton Pann, înainte de a deprinde tainele muzicii și ale tiparului, este una tristă. Originar din orașul bulgar Silven (pe atunci în Imperiul Otoman), Anton Pann s-a născut în jurul anilor 1796-1798 din tatăl vlah – Pandele Petrov și mama grecoaică-Tomaida, fiind cel de-al treilea fiu al familiei.

Și-a pierdut tatăl și apoi cei doi frați mai mari în război. Tomaida s-a retras cu fiul ei o vreme în Chișinău, iar apoi în Țara Românească, la București.

Antonache, cum era alintat Anton Pann la vârsta de 16 ani, a devenit ulterior paraclisier la biserica Olari, cântăreţ la Biserica cu Sfinți de pe calea Moşilor, dar și ucenic al dascălului grec Dionisie Fotino.

Apoi a mers la școala lui Petru Efesiul, unde a devenit a devenit director al tipografiei acestuia, iar ulterior profesor de psaltichie.

A făcut parte din comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește înființată de Mitropolitul Dionisie Lupu.

Anton Pann a plecat la cele veșnice în data de 2 noiembrie 1854 fiind înmormântat în curtea Bisericii „Sfântul Stelian” – Lucaci din București.

Dacă doriți să vizitați acest loc, găsiți mai multe informații pe site-ul Muzeului Național de Literatură al României.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Comentarii Facebook


Știri recente