Moșii de iarnă la Catedrala Patriarhală

Biserica Ortodoxă Română pomeneşte în 05 martie 2016 pe cei trecuți la Domnul. Această sâmbătă specială pentru pomenirea celor adormiți a fost rânduită de Biserică înaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți și mai este cunoscută și sub denumirea deMoșii de iarnă.

La Catedrala Patriarhală din București, după săvârșirea Sfintei Liturghii, Părintele Arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat parastasul pentru cei adormiți, în prezența a numeroși credincioși. Întrucât în această zi se face pomenirea tuturor celor care şi-au sfârşit viaţa în mod tragic, au fost pomeniţi şi cei care au decedat în urma incendiului de la Clubul Colectiv.

Pomenirea morților se mai face și în sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh, numită și Sâmbăta Rusaliilor sau Moșii de vară. Totodată, pomeniri pentru cei adormiți se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

După cum aflăm din Liturgica Generală a Părintelui Prof. Dr. Ene Braniște (Ed. IBMBOR, București, 1993, pag. 272) „în Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea morților, pentru că în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de a doua venire a Domnului și de Înfricoșătoarea Judecată, care îi va urma și la care ne vom înfățișa cu toții. De aceea, întrucât mulți dintre drepții Vechiului Testament au închis ochii fără să vadă pe Mântuitorul făgăduit și așteptat, iar mulți dintre creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocăința necesară, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, ca Dumnezeu să-i învrednicească de milostivirea Sa, să-i judece cu blândețe și să-i așeze în ceata drepților.

Sinaxarul zilei atribuie rânduielilor pentru morți din slujba acestei sâmbete o adâncă vechime, considerându-le din vremea Sfinților Apostoli. Ele sunt însă, probabil, mult mai noi, și anume posterioare secolului VI, când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite în duminicile din cursul anului bisericesc. Frumoasele cântări din slujba zilei, în care se exprimă și rostul sau motivele instituirii acestei sâmbete, sunt alcătuite de imnografi din secolele VIII-IX: Sf. Ioan Damaschinul, Sf. Teodor Studitul și Sf. Teofan Mărturisitorul. Ca zile pentru pomenirea generală a morților sunt rânduite și Sâmbetele a doua, a treia și a patra din Păresimi, celelalte sâmbete din Păresimi având consacrări speciale: Sâmbăta X-a e închinată pomenirii Sfântului Mucenic Teodor Tiron, sâmbăta a cincea, cinstirii deosebite a Sfintei Fecioare prin citirea Acatistului Bunei Vestiri, sâmbăta a șasea, dreptului Lazăr, cel a patra zi înviat din mormânt, iar în a șaptea și ultima, adică în Sfânta și Marea Sâmbătă, facem amintirea punerii și șederii Domnului în mormânt.

Întrucât, conform canoanelor 49 și 51 Laodiceea și 52 Trulan, în zilele de rând (luni-vineri inclusiv) din Păresimi nu se săvârșește decât Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, la care nu se pot face pomeniri de morți, toate pomenirile de morți (parastasele de 3, 9 și 40 de zile) care ar trebui făcute în aceste zile se amână pentru sâmbăta din cursul săptămânii respective (a doua, a treia și a patra), când se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. În toate aceste sâmbete se pun în rânduiala slujbei cântări speciale pentru pomenirea obștească a morților ca și în sâmbăta Moșilor de iarnă”.

Comentarii Facebook


Știri recente

Mănăstirea Mușinoaele are un nou stareţ

Ieromonahul Sofronie Nechita este noul stareţ al Mănăstirii Mușinoaele din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei. Părintele a fost prezentat obştii duminică de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, care şi-a exprimat convingerea că noul stareţ va continua cu aceeași…