„Doamna Maria Brâncoveanu a rămas un exemplu luminos de trăire a credinței”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, miercuri, la Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou din București, unde au fost deshumate moaștele sfintei doamne.
„Ce a însemnat această trăire? În primul rând, răbdarea până în ultima zi a vieții ei, purtarea acestei cruci cu atâta resemnare, mai ales în spirit evanghelic, înțelegând toate cele ce se întâmplau și mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru toate.”
„Dar, în mod deosebit, remarcând anumite documente ale perioadei care au urmat după 1714, am reținut dragostea ei pentru rugăciune”, a subliniat ierarhul.

Au fost deshumate și moaștele a doi dintre fiii Sf. Constantin și ai Sf. Doamnei Maria Brâncoveanu – Sf. Martir Ștefan și Sf. Martir Matei.
Lacrimile nu i s-au uscat pe obraz
Cu prilejul ceremoniei de deshumare a fost oficiată ultima slujbă de pomenire pentru sfântă și au fost intonate troparele și condacelor Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu.
„Dragostea ei față de Biserică a continuat și după momentele grele prin care a trecut. Reușind în parte să obțină anumite fonduri, anumite ajutoare materiale din ceea ce avea și de la oameni buni, ea a continuat să arate aceeași dărnicie față de lăcașurile sfinte”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Ierarhul a amintit de „lacrimile permanente care nu s-au uscat pe obrazul Doamnei Marica (Maria Brâncoveanu)”.
„De la Mănăstirea Surpatele, unde a ridicat o biserică într-un loc de liniște și unde se pare că a petrecut cea mai mare perioadă de timp după întoarcerea ei în Țara Românească, Maria Doamna, mergând până la o mănăstire din apropiere, cunoscută sub denumirea de (Mănăstirea) Dintr-un Lemn, drumul cunoscut între cele două mănăstiri a rămas în amintirea locului, printre monahi și localnici drept Poteca Doamnei sau Poteca Lacrimilor.”
„Numai Dumnezeu știe câte lacrimi au curs în această familie, spălând tot ceea ce mai putea fi spălat în fața lui Dumnezeu”, a adăugat Preasfinția Sa.
Martirii, dovada supremă a iubirii de Dumnezeu

Părintele Episcop vicar Timotei Prahoveanul a mai vorbit despre martiriul Sfinților Brâncoveni, pe care l-a numit „semnul cel mai înalt al iubirii față de Dumnezeu”, și a făcut un istoric al descoperirii și certificării moaștelor sfintei, ale soțului și fiilor ei.
„Ne rugăm Sfinților Brâncoveni, îndeosebi Sfintei Maria Brâncoveanu, doamna cea plină de răbdare, de înțelepciune, de bunătate și de smerenie, să-și aducă aminte înaintea lui Dumnezeu de poporul din care au odrăslit, de Biserica pe care au iubit-o și pe care au slujit-o, de acest loc al îngropării martirilor și al ei – de asemenea, martiră prin fapte, şi de toţi cei care le cinstesc pomenirea”, a încheiat Preasfinția Sa.
Speranță că se vor descoperi și celelalte moaște
Alături de părintele episcop vicar au slujit Arhim. Nectarie Șofelea, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, Protos. Simeon Cuțui, Exarh cultural, și părinți consilieri de la Centrul Eparhial din București: Pr. Ștefan Zară de la Sectorul Cultural și Comunicații Media și Pr. Dumitru Ștefănescu, de la Sectorul Administrativ Bisericesc.
Li s-a alăturat Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul comunității „Sf. Gheorghe” – Nou.

„Așa cum ați și arătat, încă din anul 2014, au fost identificate, descoperite pentru prima dată moaștele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu. A durat 300 de ani de așteptare. Așa a rânduit sfântul de acolo, din Rai, că poate acum poporul acesta român are nevoie și de prezența văzută, fizică a acestor moaște martiricești”, a spus parohul.
Părintele Emil Nedelea Cărămizaru și-a exprimat speranța că vor putea fi descoperite în viitor și celelalte moaște: ale Sf. Martir Constantin, fiul cel mare, ale Sf. Martir Radu și ale Sfântului Martir Ianache Sfetnicul.
Un destin similar Dreptului Iov
La slujbă a participat și Mihai Răzvan Clipici, Consilier Patriarhal la Sectorul Cultură, Pictură și Restaurare al Administrației Patriarhale și membru al Comisiei de Canonizare.

„Cred că viața Sfintei Maria Brâncoveanu se aseamănă foarte mult cu viața Sfântului și dreptului Iov”, a declarat Mihai Răzvan Clipici pentru Radio Trinitas.
Consilierul patriarhal a subliniat că sfânta a cunoscut mărirea, dar și prigoana și exilul. A crescut 11 copii, din care patru martirizați alături de soț, a ctitorit biserici și a purtat „grijă deosebită față de viața duhovnicească a țării pe care o conducea soțul ei”.
„Posibilitățile financiare pe care le-a avut au fost foarte consistente, dar a știut să folosească această bogăție în folosul celor mulți, nu doar în folos personal”, a subliniat Mihai Răzvan Clipici.
Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu a fost canonizată de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iulie 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce cu viață sfântă. Proclamarea generală a canonizării lor a avut loc la Catedrala Patriarhală în data de 6 februarie 2026.
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica „Sf. Gheorghe” – Nou în ziua ei de pomenire, 16 august 2026.
Vezi și:
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu






