Dreptcredincioşii domnitori Constantin Brâncoveanu, Ştefan cel Mare şi Marele Mucenic Pantelimon sunt trei mari sfinţi ale căror nume se aud zilnic în difuzoarele garniturilor de metrou din Capitală, deoarece există trei staţii cu aceste denumiri.
De asemenea, utilajele care au săpat tunelul pentru Magistrala 4 au purtat numele a două sfinte muceniţe, iar din anul 2012 Sfântul Gheorghe este ocrotitorul spiritual al reţelei de metrou a Municipiului Bucureşti.
Staţiile cu nume de sfinţi
Pantelimon
Actuala stație cu denumirea Pantelimon a fost intitulată în trecut Antilopa, după fabrica de încălțăminte din apropiere.
Noua denumire vine de la cartierul Pantelimon, aflat în apropierea oraşului cu acelaşi nume care provine de la o fostă mănăstire ocrotită de Sfântul Pantelimon.
Mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Grigore Ghica al II-lea pe insula lacului Pantelimon.
Ansamblul monahal a fost ridicat în două etape: între anii 1733-1735 şi 1748-1753, în perioada în care domnitorul ocupa scaunul Munteniei.
Hramul acesteia, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, a influențat toponimia întregii zone, astfel încât astăzi avem: lacul Pantelimon, insula Pantelimon, parcul şi orașul Pantelimon, care până la înființarea mănăstirii se numea Florești (mai multe info aici).
Braţul drept al sfântului a fost adus de la Athos, la 23 septembrie 1750, de domnitorul Grigorie II Ghica şi aşezat spre închinare în Biserica spitalului Sfântul Pantelimon aflat lângă mănăstirea cu acelaşi nume.
În anul 1960 racla cu moaştele marelui mucenic a fost strămutată la Biserica Sfântul Nicolae din oraşul Pantelimon, unde se află şi astăzi.
Sfântul Pantelimon a trăit în cetatea Nicomidia, din Asia Mică, în timpul împăratului Maximian (286-305 d.Hr.).
Constantin Brâncoveanu
Staţia de metrou a primit numele de la Bulevardul Constantin Brâncoveanu aflat în apropiere.
În anul 2014, declarat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, la staţia de metrou care poartă numele domnitor martir a fost dezvelită o placă comemorativă în cinstea Sfântului Constantin.
„Ne-am dorit din tot sufletul ca toţi călătorii care trec prin metrou măcar să audă cine a fost Constantin Brâncoveanu, în ce a constat sacrificiul lui“, declara la acel moment Evelyn Croitoru, purtător de cuvânt „Metrorex”.
Moaștele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu au fost deshumate în mai 2014, fiind aşezate într-o raclă de argint aurit, împodobită cu motive florale şi arhitecturale brâncoveneşti.
În acelaşi an, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a avut loc procesiunea cu moaștele sfântului Constantin de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncovenești.
Traseul a fost similar celui pe care, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București.
Ştefan cel Mare
La fel ca şi celelalte două, staţia Ştefan cel Mare a preluat denumirea cartierului din apropiere care poartă numele sfântului domnitor moldovean cinstit în data de 2 iulie.
Sfântul Ștefan cel Mare a fost un apărător al credinței creștine în luptele sale cu turcii și tătarii, precum și un mărturisitor al Ortodoxiei prin numărul mare de biserici ridicate cu purtarea sa de grijă.
După o domnie îndelungată de 47 de ani Sfântul Ștefan cel Mare a trecut la Domnul în data de 2 iulie 1504 și a fost îngropat în biserica Mănăstirii Putna.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândurile sfinților la data de 20 iunie 1992.
Metroul Bucureştean
Construcţia metroului a început în anul 1975.
Primul tronson, de la Petrache Poenaru (fosta staţie Semănătoarea) la Timpuri Noi a fost inaugurat în 1979.
Viteza cu care a fost construită reţeaua (4 km/an) a plasat metroul bucureştean pe locul 2 în lume, după cel din Mexic.
Lungimea reţelei de metrou a municipiului Bucureşti se întinde pe 71.00 km c.d. distribuiţi pe patru linii magistrale şi 53 de staţii.
În prezent se lucrează la Magistrala 5: Raul Doamnei-Pantelimon.
Sfintele Varvara şi Filofteia
Cele două utilaje TBM care au lucrat la săparea tunelului pentru acest tronson au purtat numele Sfintelor Muceniţe Filofteia (7 decembrie) şi Varvara (4 decembrie), cea din urmă fiind ocrotitarea minerilor.
Înainte de începerea lucrărilor, pe şantierul viitoarei staţii de metrou Academia Militara, a avut loc o slujbă de binecuvântare a celor doua echipamente TBM „cu numele de Sfânta Muceniţă Filofteia şi Sfânta Muceniţă Varvara, ca protectoare ale acestora şi a oamenilor care le vor utiliza” se menţiona într-un comunicat de presă emis de Metrorex în 5 iulie 2012.
Potrivit aceluiaşi comunicat, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cinstit în 23 aprilie, a fost ales ocrotitorul spiritual al reţelei de metrou a Municipiului Bucureşti.
Foto credit: Public domain
