IPS Iosif: Mâna întinsă de Hristos către Sfântul Petru este mâna pe care El o cere de la noi pentru aproapele nostru

Mitropolitul Iosif a vorbit duminică la Radio Trinitas despre semnificația Evangheliei Umblării pe mare pentru românii migranți: „Mâna întinsă către Sf. Petru astăzi este mâna pe care Hristos o cere de la noi pentru aproapele”, a spus el. Provocările cu care se confruntă i-au învățat solidaritatea pe românii din diaspora. Ierarhul a mai menționat că Biserica este pentru ei acasă.

„Chiar atunci când suntem singuri, când ni se pare că toată lumea ne-a părăsit, Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul este întotdeauna cu noi. Ajunge să-I întindem mâna, să strigăm la El și El vine, ridicându-ne din orice împrejurare”, a spus Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale. „Oricât de greu ar fi momentul, Mântuitorul ne întinde o mână.”

Mitropolitul Iosif a povestit că în diaspora comunitățile parohiale românești au reușit să treacă peste pandemie prin cooperare și permanent dialog prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare.

„Întrajutorându-ne, am reușit să ieșim cu toții împreună din această stare de singurătate, ca și starea Apostolilor Mântuitorului din Evanghelia de astăzi, care ne-a învățat că, prin solidaritate, prin rugăciune, nu suntem niciodată singuri, că Domnul Hristos este împreună cu noi și în boală, și în însingurare”, spus ierarhul Europei Occidentale.

Între integrare și dor de casă

El a vorbit despre integrarea românilor în țările de adopție, dar și despre dorul după locurile lor natale, care se instalează repede.

„Este o chemare a pământului în care ne-am născut, este  o chemare a locurilor, a tot ceea ce ne-a înconjurat copilăria”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Iosif. „Aceasta nu se șterge nicicând.”

„Însă, încet-încet ne-am obișnuit. Suntem în Biserică. Hristos ne primește în Biserică, adevăratul pământ al nostru. Și ne simțim mai puțin migranți în Biserică. Biserica este pământul nostru, este locul în care am renăscut prin botez și aceasta i-a făcut și-i face pe mulți să se simtă acasă.”

Provocările migrației

El a enumerat provocările numeroase pentru românii din diaspora, chiar și pentru cei bine integrați: menținerea limbii române sau învățarea ei de către copii, distanțele mari la care locuiesc față de sfintele lăcașuri de slujire și munca foarte multă pe care o depun: uneori zece-douăsprezece ore pe zi, chiar și la sfârșit de săptămână.

„Găsirea slujitorilor și potriviți și dornici de sacrificiu pentru aceste comunități” reprezintă o provocare în plus, a menționat părintele mitropolit. „De cele mai multe ori, și preotul trebuia să lucreze cot la cot cu oamenii din comunitate.”

O altă situație delicată este „întâlnirea cu celelalte comunități de credință”, unele necreștine, în viața de zi cu zi a credincioșilor.

„De fiecare dată, este o provocare pentru comunitățile noastre din toate punctele de vedere, pentru că trebuie să fim și mărturie a credinței ortodoxe pentru cei din afară, și pentru cei dinăuntru”, a spus ierarhul.

Străinul căruia i se întinde o mână

„A trăi în străinătate sau printre străini este lucrul cel mai greu. De aceea, Mântuitorul ne atrage atenția că trebuie să fim primitori de străini. A primi pe străin este a primi un suflet care caută în jurul său un moment de comuniune, care caută în jurul său pe fratele lui, care este omul”, a spus părintele mitropolit.

„Atunci când suntem între străini, ne dăm seama că aproapele nostru este chiar cel de lângă noi, fără a căuta la culoarea pielii, fără a căuta la limba pe care o vorbește”, a adăugat el.

„Așa cum Mântuitorul îi întinde mâna Sfântului Petru, așa toți românii care au plecat din propria lor țară, de pe pământul lor, au găsit o mână întinsă în jur, care i-a scos dintr-o stare de nesiguranță, dintr-o stare de grijă ajunsă la limită”, a mai precizat ierarhul.

„În felul acesta, nu uităm să facem și noi la fel pentru cei de lângă noi, pentru că mâna întinsă către Sfântul Petru astăzi este mâna pe care Hristos o cere de la noi pentru aproapele nostru.”

„Dacă aproapele nostru ne întinde mâna, să o întindem și noi, să nu așteptăm să o întindă altcineva, să o întindem noi, pentru că mâna mea este mâna lui Hristos, care îl ajută pe cel de lângă mine”, a încheiat el.

Sursa foto: Parohia Antwerpen

Comentarii Facebook


Știri recente