Președintele Academiei afirmă, într-un interviu pentru Q Magazine, că românii, spre deosebire de alte popoare europene, continuă să creadă în Dumnezeu, iar conducătorii lor ar trebui să ia decizii care respectă acest ethos. „Astăzi, românii, cu preoții și cu praporii în frunte, au reușit să scape de dictatură și speră într-un viitor mai bun, prin întărirea lor întru credință și prin încrederea în Biserică”, spune el.
„Mulți români știu să asculte smeriți o priceasnă, să cânte mai multe colinde decât alții, să spună cu smerenie «Hristos a înviat!», să facă «veșnica pomenire» a morților, să plângă, seara, la lumina candelei, după morții și viii lor, aflați departe, prea departe. Nu am văzut popoare occidentale să facă la fel”, remarcă istoricul.
„Se cunună religios, se închină în biserici, își botează copiii, se mărturisesc, practică cultul morților. Românii își sfințesc casele, mașinile, alte bunuri și chiar animalele; țin mai multe sărbători de peste an decât alții; își urează de ziua numelui «La mulți ani!»”
„Se poate obiecta că nu este vorba aici despre chestiuni de esență, dar, indiferent dacă sunt sau nu, ele jalonează viețile oamenilor”, spune Președintele Academiei.
Credința și Biserica, factori civilizatori
Din credința oamenilor și implicarea Bisericii au rezultat instituții statale care au la bază ethosul filantropic creștin: spitalele, școlile și universitățile.
„Biserica a fost peste tot în Europa medievală «patroana» culturii. Chiar universitățile din Occident au fost creația Bisericii și a credinței”, spune Președintele Academiei. „Fondatorul învățământului în limba română de la «Sfântul Sava», considerat și părintele Politehnicii bucureștene, ardeleanul Gheorghe Lazăr, era arhidiacon și misiunea și-a îndeplinit-o pe un teren al Bisericii Țării Românești”.
Astfel, „instruirea copiilor, învățarea buchilor, cititul și scrisul la noi nu au fost «inventate» și susținute de la început de stat, ci de Biserică”.
De asemenea, primul spital atestat documentar din Țările Române a fost fondat la Suceava de Mitropolitul Anastasie Crimca în 1619, spune el, iar nenumăratele spitale cu nume de sfinți stau mărturie pentru rolul Bisericii în fondarea instituțiilor de sănătate publică.
Implicarea Bisericii continuă: „Știm că numai în pandemia Covid-19, Biserica Ortodoxă a făcut donații de peste 4 milioane de euro”, a spus Ioan-Aurel Pop.
Românii, continuatori ai romanității răsăritene creștine
În continuare, el explică ce reprezintă de fapt Europa creștină: românii sunt continuatorii civilizației creștine a Imperiului Roman de Răsărit.
„Numele de Imperiul Bizantin este o ficțiune, o convenție a istoricilor, stabilită cam din secolul al XVII-lea încoace. Numele oficial al statului statornicit de împăratul Constantin cel Mare cu centrul la Noua Romă la anul 330 a fost, până la căderea Constantinopolului de la 1453, acela de «Imperiul Roman»”, a explicat el.
„Singurul popor din est care a continuat în chip vizibil tradiția romană și sub aspect etnic [al latinității – n. red.] a fost poporul român”, a mai precizat academicianul. „Acest fapt s-a întâmplat sub oblăduirea Bizanțului și apoi s-a perpetuat prin «Bizanțul după Bizanț»”.
Astfel, Președintele Academiei sugerează că românii nu au nevoie să imite europenitatea occidentală actuală, din moment ce sunt moștenitorii unei europenități creștine autentice, cu o tradiție de peste un mileniu.
„Faptul că civilizația aceasta a Imperiului Roman din răsărit nu a reușit să se mențină drept civilizație-model (de succes) a Europei… este o cu totul altă chestiune. Noi, însă, locului ne ținem: aparținem unei civilizații europene de mare anvergură pe care trebuie s-o cunoaștem și s-o studiem, nu s-o ignorăm și s-o disprețuim”, a mai afirmat Președintele Academiei.
„Cine poate să certifice că drumul Occidentului în privința credinței este cel infailibil, că numai acest drum laicizant garantează succesul, prosperitatea socială, morală, spirituală?”, se întreabă el.
Foto credit: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului
