La Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecților din România (UAR) – București, a fost vernisată marți, 16 iulie, expoziția de fotografie „Arhitectura Berechet în viziune Berechet. Creații din Câmpulung Muscel”. Expoziția dedicată celui care a fost arhitect-șef al Patriarhiei Române între 1930 și 1963 este deschisă publicului până pe 30 iulie, informează „Ziarul Lumina”.
Arhitecți, oameni de cultură, oficialități, precum și membrii familiei arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet au participat la vernisajul expoziției de fotografie și au avut posibilitatea să admire capodoperele arhitecturale realizate pe parcursul a 35 de ani. „Expoziția prezintă o serie de lucrări din cele circa 80 realizate de arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în orașul său natal, Câmpulung Muscel, între 1925 și 1960. Sunt prezentate mai multe edificii publice, precum sediul primăriei, fostul sediu al prefecturii din Câmpulung Muscel, teatrul-cinematograf Jinga, școlile primare nr. 1 și nr. 6, fostul ateneu cultural al orașului – actualul sediu al protoieriei și, nu în ultimul rând, Mausoleul Eroilor de pe muntele Mateiaș, dedicat celor căzuți pentru patrie în Primul Război Mondial. La toate acestea se adaugă o serie de restaurări, începând cu Mănăstirea Negru Vodă, apoi, una dintre cele mai vechi case ale orașului, Vila Ștefănescu, actualmente sediul muzeului de etnografie și folclor, și case particulare precum Vila Anastase situată în vecinătatea primăriei”, ne-a spus Ștefan Ionescu-Berechet, președintele Asociației „Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet”.
Despre personalitatea lui Dimitrie Ionescu-Berechet, precum și despre aspecte referitoare la viața și metodele sale de lucru au vorbit nepotul arhitectului, Ștefan Ionescu-Berechet, Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii, și persoane care l-au cunoscut personal. „Am avut onoarea să-l cunosc pe arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în momente care nu erau dintre cele mai facile. În anii aceia am fost domiciliat forțat, împreună cu familia mea, la Câmpulung Muscel. Tatăl meu a fost coleg cu Dimitrie Ionescu-Berechet, întrucât făcea parte dintre angajații civili ai Patriarhiei Române salvați într-un fel de rigorile vremii, pentru un timp, de Patriarhul de atunci. Pot să spun că Ionescu-Berechet este unul dintre acei arhitecți care au marcat epoca și care a avut șansa ca, și după ce comunismul s-a instalat în România, să se poată manifesta sub acoperișul Bisericii Ortodoxe Române și să nu-și schimbe stilul care-l făcuse deja cunoscut. Consider că arhitecți precum Dimitrie Ionescu-Berechet ar trebui să constituie obiectul de studiu al unei catedre speciale la facultățile de arhitectură. Cred că, începând cu stilul brâncovenesc și continuând cu marii arhitecți, am putea crea un curent nou în arhitectura tânără care să nu țină cont doar de modelele lumii actuale, ci să aducă în modernitate stilul românesc”, a declarat Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii.
Expoziția face parte dintr-un proiect menit să readucă în atenția specialiștilor și a publicului larg activitatea unuia dintre marii creatori din spațiul arhitecturii românești, Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Arhitect-șef al Patriarhiei Române între 1930 și 1963, el este autorul a numeroase lucrări de arhitectură bisericească și civilă, în țară și în străinătate. Expoziția „Arhitectura Berechet în viziune Berechet. Creații din Câmpulung Muscel” este organizată de Asociația „Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet”, în colaborare cu UAR, prin Uniunea Arhitecților București – filiala sector 3, și în parteneriat cu Fundația „Arhitect design”.
