În ziua de pomenire a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Mănăstirea Piatra Tăieturii de la Panaci din judeţul Suceava își cinstește ocrotitorul Paraclisului din incinta complexului monastic. Hramul bisericii mari este Adormirea Maicii Domnului.
Program
În ajun vor fi oficiate Vecernia, Litia Și Sfântul Maslu, după care se va continua cu slujba Utreniei.
De sărbătoare, în 20 iulie 2021, vor fi oficiate Slujba Aghesmei, Sfântul Maslu şi Sfânta Liturghie, care va fi prezidată de Arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.
Protosinghelul Macarie Olărean, starețul Mănăstirii, a precizat că drumul până la așezământul monastic este foarte accesibil și presărat cu peisaje superbe.
„Sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul este pentru mănăstirea noastră o invitaţie la a contempla prin pelerinaj şi rugăciune frumuseţea locului, și, totodată, a cunoaște o comunitate călugărească luminoasă şi primitoare. După modelul Sfântului Ilie pe care ne străduim să-l urmăm, încercăm să fim mici lumini în bezna acestei lumi pentru cei ce-L caută pe Dumnezeu”.
„Mănăstirea este foarte aproape de oraşul Vatra Dornei, la aproximativ 20 de km. Drumul este foarte accesibil cu mașina sau pe jos, deși suntem la altitudinea de 1700 de metri. Este un drum plin de peisaje minunate ale Bucovinei”, a transmis el la Radio Trinitas.
Scurt istoric
La început a fost un schit înfiinţat de ieromonahul Iosif Achirilei. Cum însuşi ctitorul ei mărturiseşte în istoricul mănăstirii, sfinţirea a fost făcută la 8 septembrie 1933, de Naşterea Maicii Domnului, de mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlaciuc. Ieromonahul Iosif Achirilei a fost omorât la 18 octombrie 1945, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, în împrejurări nedesluşite.
Viaţa monahală a continuat aici până la anul 1959, sub conducerea protosinghelilor Matei Bordoş, basarabean, între anii 1945 şi 1956, şi Doroftei Cocoş, între 1956 şi 1959. În anul 1959, mănăstirea a fost desfiinţată, prin decretul 410/1959, iar în 1962, demolată. La 1 iunie 1990, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, a dat binecuvântare de reînfiinţare şi reconstruire a schitului.
Biserica a fost zidită exact pe locul vechii biserici de schit şi încorporează mormântul primului ctitor, ieromonahul Iosif. Are acelaşi hram ca şi schitul de la început, „Naşterea Maicii Domnului”. A fost zidit şi un frumos paraclis, cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, o troiţă, în poarta de jos a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare”, şi a fost încorporată în mănăstire stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine şi numele locului.
Foto credit: plecatdeacasa.net
Abonează-te la newsletter şi fii la curent cu noutăţile
