Cuvântul anului 2018 în România: Catedrală

În fiecare an, lingviștii aleg diverse cuvinte care au atras cel mai mult interes public și care fac referire la evenimentele cheie.

În 2018, pe buzele românilor s-a aflat un cuvânt de nouă litere de unii dorit, de alții blamat. Oameni de rând, jurnaliști, bloggeri, politicieni, clerici au inclus acest cuvânt în vocabularul zilnic ca reper al anului în care România a aniversat 100 de ani de la întregirea teritoriului său național, eveniment cunoscut sub numele de Marea Unire.

Cuvântul este „Catedrală” și este unul dintre cele mai căutate cuvinte pe Google de pe dispozitivele inteligente localizate pe teritoriul României.

Este vorba despre Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, monument religios planificat încă din timpul regalității ca omagiu adus soldaților care și-au jertfit viața pe câmpurile de luptă pentru integritatea statală și națională a României și care se construiește în prezent în București.

Aplicația Google Trends indică un vârf al nivelului de interes în perioada noiembrie-decembrie 2018, corespunzător evenimentului sfințirii Catedralei Naționale.

Alți termeni care potrivit Google Trends au înregistrat o creștere masivă au fost „Catedrala neamului”, „Catedrala Mântuirii Neamului” și „Catedrala Mântuirii”.

Foarte interesant este că tema Catedralei a fost de interes și pentru locuitorii Marii Britanii, care s-au informat cu privire la acest subiect pe tot parcursul anului 2018. Termenul cheie căutat a fost Romania Cathedral.

Legătura dintre Catedrală și Mântuirea Neamului

La scurt timp după ce România și-a dobândit independența de stat, Regele Carol I a promovat în 1884  un proiect de lege pentru construirea unei Catedrale ortodoxe în capitala țării, în semn de mulțumire lui Dumnezeu pentru darul „neatârnării” și ca simbol al unității neamului românesc.

Ideea a fost susținută mai intens după Primul Război Mondial, când provinciile românești s-au unit într-un stat unitar cunoscut până astăzi sub denumirea de „România Mare”.

Astfel, în 1920, Regele Ferdinand Întregitorul a afirmat datoria de a ridica „Biserica Mântuirii (…) în Capitala tuturor românilor, ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite”.

Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoştinţă pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenţei statale.

Așadar în titlul Catedralei nu este vorba despre mântuire din punct de vedere teologic ci despre eliberarea, salvarea sau scăparea din dependența față de alții sau chiar din robie.

Ambiția Patriarhului Daniel?

În spațiul public au existat multe voci care susțineau că edificarea Catedralei ar fi ambiția Patriarhului Daniel.

Poate că a fost curajul și devotamentul, mai degrabă, decât ambiția ceea ce l-a determinat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel să își asume proiectul de construire al Catedralei-simbol.

Într-un interviu oferit Televiziunii publice cu ocazia împlinirii unui deceniu de misiune patriarhală, Preafericirea Sa a subliniat faptul că ideea construirii Catedralei nu i-a aparținut, ci a fost asumată ca un mandat împreună cu toți ceilalți membri ai Sfântului Sinod.

„Acesta este un mandat primit de la înaintaşi. Nu a fost ideea noastră.”

„Noi ne-am asumat împreună cu Sfântul Sinod, clerul şi credincioşii această sarcină, întrucât Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională cum o numim acum mai pe scurt, este o necesitate practică şi deodată are şi o valoare de simbol, adică un simbol al unei biserici dedicate comemorării eroilor poporului român din toate timpurile”, a mărturisit Patriarhul Daniel.

Ce s-ar fi putut face cu banii alocați Catedralei?

Cu precădere anul acesta au existat discuții la posturile de televiziune, în presa online și, mai ales, pe platformele de socializare unde există o libertate mai mare de expresie, indiferent de gradul de fundamentare al opiniilor, cum că banii alocați Catedralei Naționale ar fi salvat diferite goluri existente în societatea românească.

Adică a apărut ideea reprioritizării fondurilor de la bugetul public și fiecare ar fi liber să gestioneze acest buget măcar la nivel ipotetic pentru a soluționa problemele sociale sau de infrastructură cu care se confruntă România.

Pe Facebook a circulat un infografic intitulat „O Catedrală cât modernizarea unei țări” în care era egalată suma de 121 milioane euro aferentă Catedralei (bani publici direcționați în ultimii 10 ani) cu:

– 700 km de autostradă (care costă aproximativ 4 miliarde euro);

– 3.606 km2 de magistrală reabilitați (care potrivit capital.ro s-ar ridica la 32 miliarde euro);

– 8 spitale regionale construite (costul cărora se ridică la numărul miliardelor de euro) etc.

Am prezentat mai sus doar câteva dintre argumentele nefondate distribuite pe mediul online pentru a influența opinia publică.

În final, cu tot cu Catedrală, Biserica Ortodoxă Română rămâne cel mai mare filantrop din societatea românească.

 

Ce a făcut Biserica Ortodoxă pentru societatea românească din punct de vedere social. Sursa: Facebook

Foto articol: Catedrala Națională cu o săptămână înainte de sfințire, 22 noiembrie 2018. Foto credit: Mircea Florescu / Basilica.ro

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente