Adâncindu-ne în noianul de documente braşovene, constatăm cu uşurinţă priorităţile valorilor de limbă şi cultură pe care le dovedesc cărturarii braşoveni în context naţional: prima scrisoare în limbă română (Popa Bratu); primele cărţi de circulaţie în limbă română (Coresi); primele traduceri de literatură universală (dascălul Costea); prima gramatică (Dimitrie Eustatievici).
Dimitrie Eustatievici (1730-1796) – creatorul primei gramatici românești (1757), fiu al protopopului Eustatie Grid din Şchei, învaţă carte în şcoala condusă de tatăl său, iar în anul 1744 este înscris la prestigioasa Academie Teologică din Kiev (înfiinţată de mitropolitul român Petru Movilă), unde, învăţând în limbile de cultură ale timpului, slava, latina şi greaca, îşi însuşeşte vaste cunoştinţe de cultură universală, obţinând două atestate de studii emise de prefectul Academiei amintite. La numai doi ani de la sosirea în ţară definitivează prima gramatică românească la 1 septembrie 1757. Prin faptul că Dimitrie Eustatievici închina gramatica sa domnului Constantin Mavrocordat, căruia îi dedica în prefaţă şi un cuvânt de afierotisire pentru vrednicia de apărător învăţăturilor celor adevărate, poate că dascălul şcheian întrezărea posibilitatea tipăririi cărţii sale în Muntenia.
Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.
