Conferinţă la Sala Palatului. Liana Stanciu: Dumnezeu este peste tot, tu l-ai descoperit, e timpul să îl arăţi şi altora

Conferinţă

Prieteni dragi,

E o imensă bucurie să vorbeşti unor oameni care gândesc şi trăiesc exact ca tine, dar care au imensul avantaj că l-au găsit pe Hristos mai devreme decât tine. Au fost zile în ultima perioadă când am avut senzaţia ca suntem o minoritate, că tinerii preferă smartorice-ul, detoxul sau spiritul Zen. Astăzi sunt fericită să descopăr ca m-am înşelat.

Vă vorbesc aşa cum aş face-o cu un prieten drag, pe care chiar dacă nu l-am văzut de mult, nu m-am îndoit niciodată că e aici şi abia aşteaptă să îmi audă cuvintele.  Sunt în mass-media de mai bine de 25 de ani şi vă spun fără să greşesc că este un domeniu rău şi negru, e mai degrabă al celuilalt, decât al lui Dumnezeu şi cu toate astea nu pot să nu recunosc cât de multe poate face pentru oameni. Şi bine şi rău. Lui Dumnezeu nu cred că îi place senzaţionalul. Dar cine sunt eu? Dan Teodorescu să ştiu ce preferă Dumnezeu..

Şi vorbind de muzică, am fost şi eu ca mulţi dintre voi mare consumatoare de rock, încă mai ştiu pe de rost versurile albumelor lui Bon Jovi. Nu pot să zic că mi-a trecut, dar astăzi, când îl am pe Dumnezeu cu mine şi în mine, îmi e tare greu să mă gândesc la mine, cea care eram, când vedeam poarta bisericii doar de sărbători. Cât de frumoşi sunt oamenii, cât de tare băteam câmpii, până când Dumnezeu m-a împins, mi-a dat o lecţie, din care fie am învăţat să cad şi să mă ridic, fie am învăţat să zbor.

Fraţilor,

Cred că suntem tare grăbiţi, că uneori sufletele noastre rămân în urmă şi va trebui să găsim vreme să le aşteptăm, să ne ajungă din urmă. Ştiu că vorbesc unor oameni care îl au pe Hristos în ei, dar cum facem să înţeleagă şi ceilalţi că să fii creştin-ortodox e la fel de tare ca orice videoblog, chiar mai tare decât aparatul cu care intri să îl vezi. Am un prieten care are aceeaşi meserie ca mine, de mulţi ani, şi care spune că el e credincios, dar că nu merge la biserică fiindcă e doar pentru babe şi văduvi, de parcă la biserica mergi pentru ei, nu pentru tine. Că a merge la biserică şi a ţine post e învechit, e din secolul trecut. Că e mai important ce scoţi pe gură decât ce bagi în ea. Poate că e drept, dar de undeva tot trebuie sa începi.

Eu cred că Dumnezeu e atât de actual cât vrem noi să Îl vedem sau simţim. Ştiu că în seara asta e aici cu mine şi cu noi.

Ştiu un preot care are id-ul de mess coolpriest şi care spovedeşte mulţi tineri. O fi oare fiindcă omul nostru vorbeşte romglish? Sau român-engleză? Contează mai puţin asta.

Dar da, e important să le explicam celor care cred, dar…. Că nu există dar. Cred că a venit momentul să fim noi cei care le spunem oamenilor că totul vine de la Dumnezeu şi tehnologia, şi descoperirile extraordinare. Totul. Dumnezeu este peste tot, tu l-ai descoperit, e timpul să îl arăţi şi altora.

M-am tot întrebat de ce am fost aleasă eu să vă vorbesc? Încă nu am răspunsul, dar presupun că, în goana după actual şi informaţie, eşti mai repede atent la o doamnă cu părul lung pana la talie şi toc de 10 cm, pe care parcă o ştii de undeva, decât la un bărbat demn, îmbrăcat în straie preoţeşti, pe care n-ar fi nicio surpriză să îl auzi că îţi spune despre Dumnezeu. Uite aşa am intrat într-un clişeu. Nu îmi doresc să vă impresionez, doar aş vrea să unim energia extraordinară a tinereţii voastre, cu cumpătarea adultă. Ştiu că putem face multe, şi împreună şi separat.

O cântăreaţă celebră mi-a spus că ea se bucură când mă vede că îmi fac semnul crucii, că şi ea crede, dar nu merge la biserică, fiindcă o vede lumea. E vremea să nu ne mai facem griji ce spun alţii. Dumnezeu nu a spus: Impresionează-i pe oameni! Doar: Iubeşte-i! Pierdem atât de mult timp întrebându-ne şi îngrijorându-ne despre ce cred şi spun alţii despre noi.

Şi încă ceva de ţinut minte… de la un tânăr ca noi citire, care zice că deşi Dumnezeu nu are telefon, totuşi, vorbeşte cu el zilnic. Dumnezeu nu are Facebook şi sunt totuşi buni prieteni, nu are nici Twitter şi, totuşi, Îl urmează oriunde.

Fraţilor,

Aş vrea să vorbim puţin şi despre rugăciune. Câţi dintre voi se roagă aşa, ca la carte? Oare contează cât sau contează cum?

Ştiu ca o rugăciune spusă din suflet poate face să se întâmple lucruri extraordinare, poate de aceea unii, minunaţii, preferă să se roage, adică să vorbească cu Dumnezeu, nu cu oamenii, fiindcă e mai uşor.

Eu vă îndemn să vorbiţi cu oamenii, să îi ascultaţi, să îi ajutaţi să înţeleagă. Rugaţi-vă pentru cei care hulesc sau acuză. Rugaţi-vă şi când ceva merge bine şi când nu merge. Şi când ne e bine şi când ne e frig sau teamă, sau oricum, numai bine nu!

Dumnezeu e ca oxigenul, spunea un clasic, nu îl vezi, dar nu poţi trăi fără el. Şi nu trebuie să vrem să Îl impresionăm. El ştie, vede, aude şi cele mai tainice rugăciuni, dacă ele sunt spuse din suflet.

Liana Stanciu Georgescu

Comentarii Facebook


Știri recente