În apropiere de praznicul Învierii Domnului vă recomandăm şase sate din România în care vă puteţi petrece sărbătorile pascale.
Aceste zone din mediul rural păstrează încă tradiţii populare autentice, peisaje încântătoare şi pot deveni locuri în care vă puteţi refugia departe de zgomotul oraşului.
Pe lângă aceste aspecte, fiecare sat are în centrul său un locaş de cult reprezentativ pentru Ortodoxia românească unde puteţi să vă rugaţi şi să admiraţi valori din patrimoniul naţional.
Bârsana
Bârsana este situat pe Valea Izei, fiind renumit pentru tradiţiile populare specifice zonei Maramureşului.
De asemenea, în satul maramureşean se află una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din ţara noastră, biserica mănăstirii Bârsana.
Construită la mijlocul secolului al XVI-lea, Mănăstirea Bârsana a fost reședință a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului între anii 1735-1740.
Lăcașul monahal fost desființat în data de 12 iulie 1791, iar călugarii s-au refugiat în Moldova, la Mănăstirea Neamț.
Aşezământul monahal a fost reînfiinţat în anul 1993.
Bodrog
În satul Bodrog se află cea mai veche mănăstire din România cu viața monahală neîntreruptă, din anul 1370.
Prima atestare documentară a aşezământului monahal apare în anul 1177, într-o diplomă dată de regele Bela al III-lea.
Însă, vechimea ei este cu mult mai mare, după cum afirmă şi unii istorici locali, cum ar fi Ladislau Naghy de Peretsenyi, care spune că în Mănăstirea Hodoşului au locuit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul sec. al XI-lea, călugări „greci“ de rit răsăritean.
Cărpinet
În această localitate se află mănăstirea Izbuc, cel mai vechi aşezământ monahal din Bihor. Tot aici se află și Izbucul de la Călugări, un izvor carstic care a primit distincția de monument al naturii.
Turiştii care vin în Cărpinet pot vizita Peștera Câmpenească, aflată într-o adâncitură a depresiunii Țarina unde se găsește cea mai mare cascadă subterană din România.
Un alt punct de referinţă pentru Cărpinet este lacul dolinar Tăul lui Ghib. Acesta este aşezat pe platoul carstic Vașcău, la aprox 3 km de satul Izbuc.
Lacul are o lungime de aproximativ 60 m și o lățime de circa 20 m.
Suceviţa
Satul Sucevița este aşezat la poalele Obcinei Mari, la limita vestică a Depresiunii Rădăuți, în judeţul Suceava.
Puteţi participa la slujba Învierii Domnului oficiată în vestita ctitorie a Movileştilor, Mănăstirea Suceviţa, lăcaş de cult considerat cel mai bine conservat ansamblu pictural al artei medievale moldovenești.
Tot în satul bucovinean veţi găsi casa memorială „Iraclie Porumbescu”, tatăl lui Ciprian Porumbescu, dar şi două muzee, unul în cadrul aşezământului monahal şi unul etnografic.
De asemenea, satul este cunoscut pentru tradiţiile populare: încondeiatul ouălor, cusutul cămășilor populare, țesut la război, sculptat în lemn etc.
Săpânţa
Satul maramureşean, atestat documentar în 1373, reprezintă o atracţie turistică la nivel internaţional. Săpânţa este vestit pentru cimitirul vesel, operă a meșterului Stan Pătraș – 1935.
În apropiere se află şi mănăstirea Săpâna Peri. Cu o înălțime maximă de 78 m, lăcaşul de cult se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România.
Dacă ajungeţi la Săpânța puteţi vizita și Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” sau Vâltorile din Săpânța – construcții conice realizate din bușteni în care apă captată din râu formează un vârtej puternic.
Tulgheş
Odată ajunşi în Tulgheş trebuie să vizitaţi neapărat biserica din lemn, care datează din anul 1828, dar şi „Cuptorul de var” de la Valea Frumoasa sau „Casa cu ceas”.
Complexul Moara de apă şi Joagărul din Tulgheș reprezintă un alt obiectiv turistic care nu trebuie omis.
Complexul a fost construit din lemn în anul 1875 şi se află încă în stare de funcţionare.
Joagărul este un ferăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți de apă.
Foto credit: Panda Tour
