Creștinii ortodocși au prăznuit, astăzi, 6 ianuarie 2013, Botezul Domnului. Numită și „Boboteaza”, „Arătarea Domnului”, „Epifania” sau „Teofania”, sărbătoarea amintește de momentul când Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Proroc Ioan în apele Iordanului.
Sute de bucureșteni au participat la Sfânta Liturghie de la Catedrala patriarhală oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice, Preafericirea Sa a evidențiat importanța Botezului Domnului ca temelie pentru Botezul creștin: „Botezul se săvârșește în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh tocmai pentru că la Botezul Domnului în Iordan a fost prezent nu numai Fiul, ci și Tatăl și Duhul Sfânt. Mântuitorul a venit să se boteze cu botezul pocăinței spre iertarea păcatelor, botezul lui Ioan, care era doar o pregătire pentru Botezul creștin, o conștientizare a nevoii de iertare a păcatelor. Sfântul Vasile cel Mare spune că botezul lui Ioan era începutul Botezului creștin, iar Botezul creștin este desăvârșirea botezului pocăinței pe care l-a practicat Sfântul Ioan Botezătorul. Deci, harul nu se dădea prin botezul lui Ioan, ci doar începutul iertării păcatelor ca o conștientizare a nevoii iertării păcatelor. Harul s-a dat prin Hristos și de aceea după Învierea Sa din morți Hristos dăruiește Apostolilor Duh Sfânt ca să ierte păcatele și nu se săvârșește botezul decât numai după Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli la Cincizecime. Cu alte cuvinte, Botezul Mântuitorului Iisus Hristos nu este simplu botez în apă, ci este Botez cu apă și cu Duh Sfânt. Apa arată nevoia de curățire a sufletului și a trupului, dar aceasta se face în mod nevăzut prin lucrarea Duhului Sfânt. Avem în Botez taina iubirii Preasfintei Treimi pentru noi. Devenim creștini când suntem botezați în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh pentru că Hristos Domnul, Dumnezeul și Mântuitorul nostru, este Unul din Sfânta Treime”.
Sărbătoarea de astăzi, după Sfânta Liturghie, se continuă cu Sfințirea cea Mare a Apei sau Agheasma Mare care se sfințește doar în Ajunul Botezului Domnului și în ziua Botezului Domnului, a spus Preafericitul Părinte Daniel, arătând că: „Sfințirea cea Mare a Apei ne reamintește Botezul nostru creștin. Când ne-am botezat eram copii, a mărturisit pentru noi nașul și am fost crescuți în Biserică pentru că prin Botez devenim creștini, purtăm numele lui Hristos și primim imediat după Botez mirungerea, adică pecetea darurilor Duhului Sfânt. Îndată ce Mântuitorul Iisus Hristos a ieșit din apă a venit Duhul Sfânt peste El. Tot așa și noi, îndată ce am scos copilul din apa botezului îl mirungem. De asemenea, în aceeași oră îi dăm Sfânta Împărtășanie, Trupul și Sângele Domnului, pentru a arăta că el este membru deplin al Bisericii, Trupul Tainic al lui Hristos. Deci, Biserica Ortodoxă nu amână Botezul, Mirungerea și Împărtășania pentru o anumită vârstă a copiilor sub pretextul că ei nu înțeleg cum se săvârșesc aceste taine. Nici când avem 100 de ani nu înțelegem deplin cum se transformă pâinea și vinul în Trupul și Sângele Domnului, dar știm că lucrările acestea sunt sfinte, arată iubirea lui Dumnezeu pentru noi și sunt arvuna vieții veșnice dăruită nouă în Biserică încă din lumea aceasta. Așadar, botezăm copiii la 40 de zile, îi mirungem cu Sfântul și Marele Mir și împărtășim copiii cu iubirea veșnică a lui Hristos arătată în Taina Crucii și a Învierii”.
Patriarhul României a mai subliniat importanța Botezului ca început al vieții de creștin: „Când ne botezăm intrăm în iubirea veșnică a Preasfintei Treimi. Viața veșnică nu este viața de după moarte, ci viața trăită în comuniune vie și permanentă cu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. A boteza înseamnă a afunda. Deci, Botezul nu înseamnă stropire cu apă, ci afundare pentru că înseamnă moarte a păcatului și înviere pentru viață sfântă. După cum Hristos S-a înmormântat și a Înviat noi prin Botez înmormântăm omul cel vechi al păcatului și se naște prin Botez omul cel nou după chipul lui Hristos. Această afundare în iubirea Preasfintei Treimi este începutul vieții creștine. Prin Sfântul Botez noi primim iertarea păcatelor, mai întâi a păcatului strămoșesc, a păcatelor personale dacă cel care se botează este adult, primim harul învierii duhovnicești și al pregătirii pentru învierea de obște și harul înfierii. Adică, prin Botez devenim fii și fiice ale lui Dumnezeu după har”.
„Creștinul este cel care se simte iubit de către Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt și răspunde acestei iubiri prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine și prin fapte bune. În felul acesta omul crește în iubire față de Dumnezeu și față de semeni în Biserica lui Hristos care este arvuna Împărăției Cerurilor”, a mai spus Preafericirea Sa.
Patriarhul României a oficiat, după Sfânta Liturghie, Sfințirea cea Mare a Apei, în fața Reședinței Patriarhale, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi și în prezența a mii de credincioși.
Sfințirea cea Mare a apei sau Agheasma Mare, a spus Patriarhul României în cuvântul de învățătură, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Ortodoxiei.
„Această slujbă se săvârșește doar de două ori pe an, în Ajunul Bobotezei și în ziua de Bobotează. Această sfințire a apei este deosebit de bogată în înțelesuri duhovnicești, dar și în frumusețea rugăciunilor, mai ales Rugăciunea cea Mare alcătuită de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Slujba aceasta împrospătează în noi bucuria de a fi creștini, de a fi botezați, de a fi afundați în iubirea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh”, a spus Preafericirea Sa după cum informează TRINITAS TV.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit credincioșilor cum și când se ia Agheasma Mare: „Agheasma Mare se ia opt zile la rând, dimineața pe nemâncate, înainte de anafură. În general se ia anafură și apoi Agheasma Mică. Acum însă se ia în fiecare zi, începând cu astăzi, mai întâi Agheasma Mare înainte de anafură. De ce opt zile și nu șapte ? Pentru că prin Botez noi suntem îndreptați spre viața veșnică în iubirea, lumina, binecuvântarea și pacea Preasfintei Treimi. Opt este cifra veșniciei în înțelesul duhovnicesc al Părinților Bisericii. Este cifra veșniciei și a infinitului. Aceasta înseamnă că binecuvântarea primită prin Botez și prin Agheasma Mare este o binecuvântare care nu privește doar viața pământească, să ne fie bine aici pe pământ, ci este o binecuvântare ca arvună a bucuriei din Împărăției Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh”.
Preafericirea Sa a mai arătat că rugăciunile din cadrul slujbei de sfințire a apei ne arată darurile și binecuvântările Aghesmei: „Agheasma Mare săvârșește trei lucrări și aduce trei daruri mari și anume: sfințirea sufletului și a trupului, precum și a spațiului în care locuim și lucrăm; aduce vindecare de boli sufletești și trupești, deoarece Agheasma ne pune în legătură cu Dumnezeu, legătură de rugăciune și mulțumire adusă lui Dumnezeu. De asemenea, se vindecă și trupul pentru că foarte adesea multe dintre bolile trupești sunt urmarea bolilor sufletești. În al treilea rând, Agheasma Mare ne aduce apărare față de duhurile rele și de patimile pe care duhurile rele le susțin și le multiplică în oameni”.
Sărbătoarea Botezului Domnului, a mai arătat Preafericirea Sa, este pentru noi, românii, prilej de a ne aduce aminte de Botezul poporului nostru: „Noi nu avem un an al creștinării noastre oficiale pentru că nu am fost creștinați la comandă, prin porunca împăratului sau cneazului, ci creștinarea noastră a început cu lucrarea Sfântului Apostol Andrei și s-a desfășurat timp de câteva secole pe când se forma poporul român ca popor nou în istorie din daci și romani. Popoare necreștine migratoare precum goții, gepizii, hunii, avarii, pecenegii, humanii, turcii și tătarii au trecut peste teritoriul țării noastre nu au reușit să dezrădăcineze Taina Botezului, a Crucii și Învierii lui Hristos din viața poporului român”.
Ca în fiecare an, în curtea Catedralei Patriarhale a fost înălțată o cruce din gheață împodobită cu cetină de brad, flori și busuioc. Anul acesta au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 de litri de apă care, după sfințire, a fost oferită credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului.
