Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a explicat duminică semnificația chemării Mântuitorului Iisus Hristos: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”. Este un „program de viață” pentru toți creștinii, a spus Episcopul vicar patriarhal.
„Hristos nu-i silește pe oameni spre Cruce înaintea Lui, ci îi cheamă să-L urmeze pe El – fiindcă El a purtat mai întâi Crucea”, a subliniat ierarhul. „De aceea, El este Calea și Călăuza noastră în această călătorie pe cărările vieții, la care suntem chemați fiecare, purtând crucea noastră.”
În Evanghelia citită în biserici în Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, acest program de viață, care are ca scop mântuirea, include următoarele etape, explicate de ierarh:
- „A te lepăda de sine înseamnă a te smeri, a renunța la propriul plan, deseori limitat și meschin, pentru a primi planul lui Dumnezeu.”
- A-ți lua crucea nu înseamnă „o exaltare a durerii ca mijloc pentru a-i fi plăcuți lui Dumnezeu”, ci „oferirea celei mai mari dovezi de iubire”. „Creștinul nu caută suferința pentru ea însăși, ci caută iubirea. Iar crucea acceptată, asumată, devine semnul iubirii și al dăruirii totale.”
- A-ți pierde (da) viața (sufletul) pentru Hristos „este tocmai condiția pentru a-ți salva sufletul, viața. Un paradox care se traduce cam în felul următor – dai totul, ca să primești totul! Îți riști, pentru dragostea mare pe care o porți, chiar și mântuirea sufletului de dragul celorlalți, atunci când înțelegi cu ce fel de dragoste ne iubește Dumnezeu”.
Ce înseamnă să-ți pierzi viața pentru Hristos
Referindu-se la ultima etapă, paradoxală, a acestui „program”, Preasfinția Sa a amintit că „Profetul Moise a trăit deplin această experiență când a preferat să fie șters din Cartea celor vii de dragul poporului al cărui conducător fusese ales de Dumnezeu, iar Sfântul Ap. Pavel a spus că dorește să fie anatema pentru frații săi de un neam, dorind să le câștige mântuirea”.
„Amândoi au fost dispuși să-și piardă chiar și propria mântuire din pricina dragostei mari pe care o purtau pentru frații lor. Această atitudine este mereu prezentă la marii sfinți ai Bisericii, sfinții Patericului, care nici în rai nu vor să intre fără de ceilalți pe care îi au în rugăciune.”
„Cinstirea Crucii înseamnă serbarea dragostei, o dragoste pe care Dumnezeu ne-a arătat-o mai întâi și pe care noi suntem chemați s-o extindem față de ceilalți. Cine iubește Îl cunoaște pe Dumnezeu, și cine Îl cunoaște pe Dumnezeu îi iubește pe cei de lângă el. Aceasta este experiența Crucii”, a spus episcopul vicar patriarhal.
Calea crucii, calea dragostei
„Poate să pară ciudat că astăzi, într-o societate care se consideră atât de evoluată și progresistă, Biserica vine, după două milenii de la răstignirea lui Hristos pe Cruce, și ne arată tot crucea ca drum de viață și de fericire autentică. Însă, Biserica dintotdeauna crede și mărturisește că numai în crucea lui Hristos este mântuire”, a continuat Preasfinția Sa.
„Calea vieții este calea credinței și a jertfei, poate fi chiar calea crucii. Însă ea ne conduce la planul lui Hristos, ne ajută să ne lepădăm de sine. Este calea de mântuire în mijlocul unei societăți deseori fragmentată, confuză și contradictorie; este calea fericirii de a-L urma pe Mântuitorul Hristos până la sfârșit, în circumstanțele deseori dramatice ale vieții cotidiene; este calea care nu se teme de insuccese, dificultăți, marginalizări, singurătate, pentru că umple inima omului cu prezența Domnului nostru Iisus Hristos; este calea păcii și a bucuriei profunde a inimii.”
Dumnezeul nostru e mare pentru că Se face mic
„Potrivit unei logici firești, dacă vorbim despre Dumnezeu, El trebuie să fie puternic, să poruncească și să stăpânească. Or, pe cruce, acest Dumnezeu pare să fie unul vulnerabil, abandonat, atribute care nu pot fi asociate cu Dumnezeu, potrivit aceleiași logici”, a mai spus Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul.
„Doar că tocmai în aceasta constă superioritatea creștinismului, ca Evanghelie și religie revelată. Dumnezeul nostru e mare tocmai pentru că Se face foarte mic, Se coboară în lume, ia trup de om și Se arată nebăgat în seamă, din iubire față de oamenii pe care El i-a adus la existență.”
„Dumnezeul nostru vrea să fie chemat Tată, dar nu din depărtare, ci în mijlocul lumii, trăind deplin viața omului”, a adăugat Preasfinția Sa.
„Crucea reprezintă de fapt declarația de dragoste pentru totdeauna a lui Dumnezeu față de oameni!”
Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a slujit duminică la hramul Mănăstirii Schitu Măgureanu din Capitală.
Foto credit: Raluca Ene
