Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, în galeria stareţilor Mănăstirii Neamţ

A fost un monah peregrin, vieţuitor în câteva mănăstiri, patriot, iubitor al tradiţiei şi al oamenilor, slujitor dăruit, predicator şi condeier hăruit. A văzut lumina zilei la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie 1888, în comuna Mastacănu din fostul judeţ Covurlui. Părinţii săi, Gheorghe şi Safta (Dumitriu), l-au botezat cu numele Mihail. După absolvirea Seminarului Teologic, în ziua de 28 mai 1906 era tuns în monahism de către arhimandritul Ianuarie Popescu, stareţul Schitului Savu din judeţul Bacău, primind numele Melchisedec, având ca naş de călugărie pe ierodiaconul Ieremia Delea. După numai trei luni, la 29 august 1906, era hirotonit ierodiacon de către Vlădica Gherasim Safirin, Episcopul Romanului, în Catedrala Episcopală.

Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.

Comentarii Facebook


Știri recente