Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au publicat, săptămâna trecută, o declarație comună în care subliniază rolul esențial al instituțiilor academice în consolidarea identității naționale și afirmă „dispariția de facto a hotarului artificial de pe Prut”.
Documentul este semnat de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, și de președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu. Textul pune accent pe parcursul istoric al Academiei Române, înființată în 1866, care a inclus încă de la început reprezentanți ai Basarabiei printre membrii săi. Acest fapt este prezentat ca o dovadă a vocației de unitate a românilor, manifestată cu mult înainte de Marea Unire din 1918.
„Academia Română, fondată în anul 1866, s-a născut ca instituție a unității de cultură, afirmate prin limbă și istorie, iar prezența, încă de la început, a trei reprezentanți ai Basarabiei printre membrii săi fondatori confirmă rolul său integrator și misiunea de asigurare a unității poporului român”.
„Alături de românii basarabeni, au devenit membri ai primului nucleu al Academiei Române savanți și scriitori din toate provinciile istorice românești, astfel încât România culturală unificată s-a creat la 1866-1867, cu mult înainte de a exista în realitate România politică unită din 1918. Altfel spus, Academia a avut încă de la început vocația unității românilor”, se precizează în mesajul comun.
Academia Moldovei a păstrat identitatea românească
Declarația evidențiază și rolul Academiei de Științe a Moldovei, fondată în 1961, într-un context marcat de traumele celui de-al Doilea Război Mondial și de integrarea forțată a Basarabiei în Uniunea Sovietică. În ciuda acestor condiții, instituția a contribuit la păstrarea și afirmarea identității culturale și științifice românești.
„În pofida constrângerilor ideologice ale timpului, această instituție a reușit să păstreze, să dezvolte și să transmită generațiilor viitoare tradiția științifică și culturală a poporului situat în jumătatea de răsărit a vechii Țări Românești a Moldovei”, menționează comunicatul.
În fața unei propagande considerate nocive, cele două academii afirmă că identitatea românească a populației de pe ambele maluri ale Prutului este un fapt recunoscut la nivel internațional. Ele își asumă în continuare misiunea de a apăra valorile fundamentale ale poporului român, precum limba, istoria și cultura, prin cercetare serioasă și dialog științific.
„Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu reprezintă doar un obiectiv politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică”, se arată în declarație.
Unitatea se construiește în fiecare zi
Cele două instituții se definesc drept actori centrali ai unei unități durabile, contribuind la construirea fundamentului necesar unei eventuale reîntregiri politice a românilor.
„În acest proces, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza și întregirea politică a tuturor românilor”.
„Astfel, prin responsabilitate, continuitate și fidelitate față de adevăr, cele două academii – Academia Română și Academia de Științe a Moldovei – reflectă vechea unitate a poporului român și o construiesc zi de zi pe cea nouă, spre victoria adevărului, spre gloria și prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni”, concluzionează documentul.
Foto credit: Arhiva Ziarului Lumina / Luigi Ivanciu
