A început perioada Triodului. Patriarhul Daniel: Este un timp de rugăciune mai intensă şi de milostenie mai multă arătată celor în nevoi

Perioada Triodului

Creştinii ortodocşi au intrat, începând cu Duminica Vameşului şi Fariseului, în perioada bisericească a Triodului. Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele ‘tria’, trei, și ‘odi’, odă, adică cântare în trei ode/strofe.

În cuvântul rostit astăzi, Patriarhul Daniel a evidenţiat  specificul profund duhovnicesc al acestui interval eclesial. Perioada Triodului este un timp de rugăciune mai intensă, de ascultare mai atentă a Sfintei Scripturi, o perioadă de pocăinţă şi de spovedanie, de împărtăşire euharistică mai deasă şi de milostenie mai multă arătată celor în nevoi, spune Preafericirea Sa.

Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul.

Triodul este un interval de 10 săptămâni a anului bisericesc care cuprinde trei săptămâni cu patru duminici pregătitoare (Duminica Vameşului şi Fariseului, a Fiului Risipitor, a Înfricoşătoarei Judecăţi şi a Izgonirii lui Adam din Rai), Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Sfintelor Pătimiri, a explicat Patriarhul Daniel.

Cele patru duminici premergătoare Postului Mare au un rol pedagogic. Acestea au fost aşezate de Biserică spre folosul credincioşilor, prin intermediul cărora să învăţăm, după cum spune Părintele Patriarh, faptul că pentru pentru întâlnirea cu Hristos Cel răstignit şi înviat sunt esenţiale patru lucrări mari: rugăciunea smerită, pocăinţa sinceră, milostenia generoasă şi postirea sau înfrânarea.

Sfânta Evanghelie din prima Duminică a Triodului (a Vameşului şi Fariseului) ne arată că treapta de bază a urcuşului duhovnicesc spre înviere este rugăciunea smerită. Duminica a doua (a Fiului risipi­tor) ne arată că a doua treaptă sau condiţie a învierii sufletului din moartea pricinuită de păcat este pocăinţa sinceră, adică hotărârea de a ne lepăda de un trecut păcătos şi apăsător pentru a începe o viaţă nouă trăită după voia lui Dumnezeu. Apoi, Duminica a treia (a înfricoşătoarei Judecăţi), ne arată treapta a treia duhovnicească a urcuşului spre înviere, şi anume milostenia sau ajutorarea celor aflaţi în nevoi. După aceste trei duminici, urmează Duminica a patra, a Izgo­nirii lui Adam din Rai, pentru că nu a postit (nu s-a înfrânat), nu s-a pocăit şi nu a cerut iertare.

Postul Mare începe în lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză); Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează:

  1. Duminica Ortodoxiei
  2. Duminica Sfântului Grigorie Palama
  3. Duminica Sfintei Cruci
  4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul
  5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca

Postul Mare se încheie cu Duminica Floriilor (sau: Intrarea Domnului în Ierusalim), după care începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care precede Paștile.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva informaţii, referitoare la această perioadă, extrase dintr-un articol semnat de arhim. Chiril Lovin, publicat în Ziarul Lumina:

Triodul este și cartea de cult care cuprinde cântările, citirile și regulile tipiconale din perioada liturgică a Triodului. Denumirea cărții provine de la numărul odelor (cântărilor) din canoanele Utreniei acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse în cartea Octoihului și în Minei (ce cuprinde slujbele sfinților din fiecare lună), în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci, de regulă, numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) și de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea.

Evoluția istorică a Triodului

Perioada Triodului s-a dezvoltat în jurul Postului pregătitor pentru Sfintele Paști. În secolul al IV-lea, odată cu uniformizarea datei Paștilor, prin hotărârea primului Sinod Ecumenic (Niceea, 325), s-a trecut la organizarea unitară a acestor perioade de post prepascal (postul celor 40 de zile, postul catehumenilor și postul Săptămânii Patimilor), ajungându-se la actualul Post al Paștilor, de șapte săptămâni. La Ierusalim, în preajma anului 380, pelerina Egeria amintește chiar de opt săptămâni de post. Tot Ierusalimul este spațiul în care apare și o perioadă de pregătire spirituală liturgică pentru Marele Post și în care ia naștere imnografia Triodului, reprezentată prin Sfinții Andrei Criteanul (†740), Cosma de Maiuma, Ioan Damaschin, Andrei cel Orb.

În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregătește pentru postire, dar ne și introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameșului și Fariseului este una de dezlegare la toate (miercurea și vinerea nu se postește în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală – adică se postește miercurea și vinerea. După Duminica Înfricoșatei Judecăți, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, pește și produse lactate.

Perioada Triodului este singura perioadă a anului liturgic în care se oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii ale Bisericii Răsăritene.

 

Comentarii Facebook


Știri recente