„Traficul de copii nu începe în momentul exploatării. Începe cu vulnerabilități care, de prea multe ori, rămân neobservate”, a transmis joi Loredana Urzică-Mirea, directoare executivă a Asociației eLiberare.
De aceea, organizația a lucrat cu autoritățile din domeniul prevenirii traficului de persoane la realizarea în premieră a două seturi de instrucțiuni pentru specialiștii din sistemul de protecția copilului și pentru lucrătorii de tineret din comunități, cu accent pe copiii din mediul rural și pe cei aflați în situații de vulnerabilitate.
„Aceste instrucțiuni schimbă paradigma dintr-o intervenție reactivă într-una preventivă, oferindu-le profesioniștilor instrumente concrete pentru a identifica riscul înainte ca un copil să devină victimă”, mai spune Loredana Urzică-Mirea.
Ghiduri cu zeci de indicatori și exemple
Ghidurile au fost elaborate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), reprezentanța UNICEF în România și Asociația eLiberare.
Noile instrumente îi ajută pe specialiști să identifice din timp și copiii aflați în risc de exploatare și să intervină înainte ca aceștia să devină victime ale traficului de persoane.
„Prin aceste instrucțiuni se creează un cadru unitar de intervenție și ne asigurăm că specialiștii care gestionează în mod direct și nemijlocit cazurile la nivel local dispun de instrumentele necesare pentru a recunoaște imediat vulnerabilitățile și a interveni prompt”, declară Helena Omna Raicu, președinta ANPDCA.
Detectarea timpurie este esențială
Documentele includ zeci de indicatori care pot semnala o posibilă situație de trafic sau vulnerabilitate la exploatare. Specialiștii sunt sprijiniți și prin exemple de întrebări prietenoase, adaptate copiilor, care facilitează comunicarea și identificarea timpurie a vulnerabilităților.
„Datele Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane arată că prevenția și detectarea timpurie sunt esențiale”, explică comisarul-șef de poliție Maria Cristina Stepanescu, director ANITP.
„Este un pas important în consolidarea arhitecturii naționale anti-trafic și în transformarea cooperării interinstituționale în protecție reală pentru copiii vulnerabili.”
Noile instrucțiuni oferă profesioniștilor un instrument practic de lucru bazat pe indicatori de risc, întrebări adaptate vârstei copilului și un mecanism clar de evaluare și intervenție.
„UNICEF susține consolidarea sistemelor de protecție a copilului, pentru ca siguranța fiecărui copil să fie pe deplin asigurată. Prin măsuri de prevenire timpurie și intervenție coordonată a instituțiilor, copiii pot fi protejați eficient de exploatare și abuz”, a declarat și Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
Sunt incluse prevederi care pun accent pe formarea anuală a profesioniștilor, pe informarea copiilor și comunităților și pe colaborarea dintre serviciile sociale, sistemul de protecție a copilului, ANITP, autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale, pentru o intervenție coordonată și eficientă.
Elemente de noutate
- chestionare standardizate de evaluare a riscului;
- observarea sistematică a indicatorilor comportamentali, emoționali și sociali;
- clasificarea nivelului de risc;
- pași clari de intervenție pentru fiecare nivel de risc;
- referirea cazurilor către mecanismele naționale competente atunci când sunt identificate situații de risc ridicat.
Semnale că un copil e traficat
- schimbări bruște de comportament;
- izolare socială;
- absenteism școlar;
- semne de traumă;
- depresie;
- comportamente sexualizate neadecvate vârstei;
- lipsa unui adult de încredere;
- posesia unor bunuri fără o explicație plauzibilă;
- alte modificări care, analizate împreună, pot indica existența unui risc.
Vezi aici textele integrale ale celor două seturi de instrucțiuni.
Foto credit: Facebook / eLiberare
