Poliția de Frontieră Română marchează 162 de ani de la înființare în data de 24 iulie, amintind de Înaltul Decret Domnesc nr. 893 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care a fost unificat Corpul Grănicerilor din Moldova și Țara Românească.
Unirea Principatelor Române din 1859 a deschis drumul reorganizării instituțiilor noului stat. Un prim pas a fost făcut în 1862, când a fost desființată granița de pe Milcov, simbol al separării dintre cele două principate. Doi ani mai târziu, grănicerii din Moldova au fost organizați după modelul celor din Țara Românească, iar cele două corpuri au fost reunite într-o singură structură militară.
Corpul unificat al grănicerilor a fost integrat în armată și pus sub autoritatea Ministerului de Război. Noua organizare cuprindea patru inspectorii – București, Iași, Piatra-Neamț și Pitești – fiecare având în subordine mai multe batalioane și companii, dispuse de-a lungul frontierelor țării.
Misiunea grănicerilor era una dublă: în timp de pace, aceștia asigurau paza frontierelor și prevenirea activităților care puteau afecta siguranța statului, iar în vreme de război luptau alături de celelalte unități ale armatei pentru apărarea teritoriului național.
Organizarea instituției a fost consolidată prin Regulamentul nr. 1943 din 22 decembrie 1869, primul act care a stabilit în mod unitar atribuțiile și funcționarea serviciului grăniceresc. În anii următori, noi regulamente și decizii au adaptat activitatea grănicerilor la nevoile statului aflat în plin proces de modernizare.
Evoluția instituției în secolul 20
În secolul 20 au fost adus noi transformări în organizarea serviciului de frontieră. În funcție de contextul militar și administrativ, grănicerii au fost reorganizați în mai multe rânduri, iar atribuțiile lor au fost redefinite pentru a răspunde noilor realități.
Un moment important s-a produs în 1903, când Legea asupra organizării Poliției Generale a Statului a introdus structuri specializate pentru activitatea de la frontieră. Un an mai târziu, prin Înaltul Decret nr. 760 din 3 martie 1904, Corpul Grănicerilor a primit, pe lângă misiunea de pază și supraveghere a frontierelor, și atribuții de natură vamală și polițienească.
În 1915 a fost promulgată Legea Grănicerilor, care a consacrat statutul Corpului Grănicerilor ca parte integrantă a armatei și a stabilit cadrul legal al activității sale. În aceeași perioadă, serviciul de frontieră s-a extins și pe Dunăre și pe litoralul Mării Negre, fiind dezvoltate inclusiv structuri navale specializate.
După Marea Unire din 1918, instituția și-a reorganizat activitatea pentru apărarea frontierelor României întregite. În perioada interbelică au fost înființate noi regimente și brigăzi de grăniceri, iar apariția Revistei Grănicerilor, în 1920, a contribuit la consolidarea identității profesionale.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, grănicerii au îndeplinit atât misiuni specifice pazei frontierelor, cât și atribuții militare, fiind citați prin ordine de zi pentru modul în care și-au îndeplinit misiunile pe front.
De la Grăniceri la Poliția de Frontieră Română
În perioada comunistă au fost înființate noi structuri pentru controlul trecerii frontierei și evidența persoanelor, iar activitatea din punctele de trecere a fost adaptată schimbărilor legislative și politice din România.
După căderea regimului comunist, procesul de reformă instituțională a continuat. Un moment decisiv l-a reprezentat anul 1999, când, prin Ordonanța de Urgență nr. 80, a fost înființată actuala Poliție de Frontieră Română, prin preluarea structurilor și efectivelor cu atribuții în domeniul pazei și controlului frontierei de stat.
Organizarea modernă a fost consolidată prin actele normative adoptate începând cu anul 2001, care au reglementat atât funcționarea instituției, cât și regimul frontierei de stat, în acord cu standardele europene și cu noile provocări în domeniul securității.
De-a lungul celor 162 de ani de existență, instituția a cunoscut numeroase reorganizări și schimbări de denumire, însă misiunea sa a rămas aceeași: apărarea și supravegherea frontierelor țării, prevenirea activităților ilegale la graniță și contribuția la siguranța statului român.
Foto credit: Facebook / Poliția de Frontieră Română
