La Iași a debutat joi cea de-a 15-a ediție a Simpozionului Internațional „Explorări în tradiția biblică românească și europeană”, reunind cercetători, profesori universitari, teologi și filologi din România și din străinătate.
Deschiderea oficială a lucrărilor a avut loc la Muzeul Mitropolitan din Iași. Ediția din acest an a debutat cu o sesiune omagială dedicată Centenarului profesorului Paul Miron (1926–2008), una dintre personalitățile marcante ale filologiei românești și ale exilului academic românesc.
Programul inaugural a inclus comunicarea cercetătorului CNSAS Adrian Nicolae Petcu, intitulată „Despre Paul Miron în percepția organelor de represiune comunistă”.
Așezarea cuvântului înlăuntru
În deschiderea evenimentului, părintele lector Cristian Alexandru Barnea, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași, a citit mesajul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
„În textul din Sfânta Evanghelie după Luca, capitolul 10, acolo unde se vorbește despre Marta și Maria, Maria era aceea care stătea și asculta cuvântul Domnului, adică îl primea în adâncul ei și îl lăsa să lucreze înlăuntru”.
„Este această așezare a cuvântului înlăuntru un urcuș pe care omul îl are, din perspectivă teologică, alături de Maica Domnului, a cărei icoană este astăzi prăznuită, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț, numită Îndrumătoarea”, se arată în mesajul transmis participanților.
Tradiția biblică românească
Directorul Institutului de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, profesorul Sorin Tașcu, a evidențiat rolul tradiției biblice în formarea limbii române literare și legătura acesteia cu spațiul cultural european.
„Trimiterea directă la proiectul de anvergură Monumenta linguae Dacoromanorum ne amintește că textul sacru a fost, de-a lungul secolelor, principalul motor al dezvoltării limbii române literare și, de asemenea, un pod de dialog cu marea cultură a Europei. Tradiția biblică românească nu a evoluat izolat, ci a fost permanent ancorată în curentele de traducere, exegeză și tipar europene.
Cercetătorul a explicat și semnificația sesiunii dedicate profesorului Paul Miron: „A fost el însuși un veritabil monument al diplomației culturale și al filologiei de elită. Domnia sa cred că a înțeles profund faptul că limba română și textul vechi sunt vectori de identitate europeană”.
„Prin urmare, aducerea sa în prim-plan astăzi nu este doar o datorie de onoare, ci și o reconfirmare a valorilor pe care acest simpozion le promovează: rigoarea științifică, dublată de o generoasă deschidere spre universalitate”, a spus Sorin Tașcu.
Manifestările inaugurale s-au încheiat în Catedrala Veche „Sfântul Gheorghe” din Ansamblul Mitropolitan Iași, unde a fost oficiată slujba Parastasului pentru profesorul Paul Miron.
Lucrările simpozionului vor continua până sâmbătă cu sesiuni științifice, conferințe plenare, mese rotunde și lansări de carte dedicate cercetării filologice, traducerilor biblice și istoriei receptării textelor sacre.
Foto credit: Doxologia.ro / Mihail Vrăjitoru
